Între 7 și 9 noiembrie, Asociația Tineretul ONU din România (UN Youth Romania) a găzduit conferința academică anuală ce a devenit deja o tradiție pentru asociație.
În acest an subiectul dezbaterilor a fost unul delicat și inedit, făcând referire la un segment prețios și puțin mediatizat, femeile ce luptă pentru menținerea păcii în lume. Titlul conferinței academice s-a numit NATO`s Smart Defenders: Women as a Valuable Asset within the Security Sector și s-a desfășurat într-un mediu corespunzător: Universitatea Națională de Apărare „Carol I”.
Asociația UN Youth România are misiunea de a promova și a încuraja valorile și activitățile ONU în cadrul tineretului din România, societății noastre și comunității internaționale. Mai multe detalii despre viitoarele activități ale acesteia găsiți pe site-ul oficial și pe pagina oficială de facebook.
În cele trei zile, evenimentul a găzduit mai multe paneluri în care s-au prezentat, de exemplu, studii de caz despre rolul femeilor care au participat în operațiunile de peacebuilding din Liberia, despre gherilele femeilor kurde sau despre egalitatea dintre sexe în serviciile ONU. De asemenea, au avut loc prelegeri ale profesioniștilor în domeniu, precum Dan Neculaescu, directorul Departamentului de Politici de Securitate în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Iulian Chifu, Consilier prezidențial pe probleme de Securitate și Politică Externă și cpt. Ioan Crăciun, profesor în cadrul Universității de Apărare „Carol I” și la NATO School din Oberammergau, Germania.
Totuși, cel mai impresionant eveniment a fost dezbaterea academică din a treia zi, The West caused the Ukrainian crisis, în care cele două echipe au intenționatsă demonstreze sau să exonereze țările occidentale de vinovăția lor în criza din Ucraina. Cel mai bine s-a văzut dezbaterea însă în rândul celor care au participat. Așa că i-am rugat pe aceștia să ne spună câte ceva despre experiența lor.
Claudia Bedea, din partea echipei afirmatoare, ne-a vorbit despre provocarea de a face parte dintr-o echipă care avea rolul de a face pe „avocatul diavolului”, dar și despre experiența de a participa la această dezbatere și bagajul de cunoștințe pe care l-a acumulat.
A alege între a spune da sau nu este o problemă însăși născută prin natura umană. Zona de confort întotdeauna admite acea nuanță de gri care îți permite să te ascunzi în spatele unui scut impenetrabil. Ei bine, ca debater ești forțat să îți strigi clar și răspicat poziția și mai ales să stabilești o distincție clară între alb și negru.
În cadrul Conferinței Academice de anul acesta, debate-ul a avut ca sferă de acțiune următoarea afirmație: „Vestul a provocat criza din Ucraina”. Deși este un topic relativ general, impunând dificultăți în argumentare, pot spune că cele două echipe opozante au reușit cu brio să își susțină partea. În ceea ce mă privește, am făcut parte dintr-o echipă minunată de trei ce a susținut cu îndârjire afirmația mai sus menționată. Desigur că dificultățile au fost multiple, pornind de la intervalul minim de timp în care a trebuit sa ne coordonăm ca echipă și finalizând cu întrebările încuietoare ale participanților din sală.
A susține partea unui stat cu o ideologie atât de controversată cum este Rusia nu este o muncă ușoară pentru nimeni. De aceea în repetate rânduri am avut parte de reacții negative ale publicului, reiterate în întrebări precum „Voi susțineți că Vestul a adus criza pentru că asta trebuie să spuneți sau chiar credeți în afirmațiile voastre cu adevărat?”. Un moment delicios de amuzant atât pentru noi, cât și pentru publicul aferent. Nici echipa opozantă nu s-a lăsat mai prejos, comportându-se ca un adevărat avocat european.
Am sfârșit ziua cu un bagaj de informații noi, cu prietenii, cu râsete și concluzii. A fost o experiență socială și culturală minunată între oameni care caută, afirmă și învață.
De asemenea, Carolina Sclifos, din partea echipei care nega vinovăția vestului în problema Ucrainei, ne-a vorbit despre argumentele pe care echipa sa le-a folosit în această dezbatere și despre etapele pe care acest eveniment le-a parcurs.
Am făcut parte din echipa negatoare, alături de Evelina Ioana Mărășoiu și Arman Gasparian, încercând să dovedim prin argumentele noastre faptul că vestul nu a provocat criza din Ucraina.
Astfel, printre argumentele noastre au fost ideea că statul ucrainean deține cea mai mare contribuție în declanșarea acestei crize, iar faptul că a permis ca aceasta să capete amploare este o responsabilitate pe care o poartă în primul rând guvernul ucrainean, acesta fiind alcătuit din două opoziții radicale, care sunt orientate strict în direcție proeuropeană sau prorusă.
În calitate de factor extern, echipa noastră a susținut ideea că Federația Rusia, și nu vestul, a provocat criza din Ucraina, referindu-ne la principiul suveranității și cel al integrității teritoriale care au fost încălcate de Federația Rusă prin deplasarea trupelor militare în Crimeea și în orașele separatiste din est.
Totodată, fiind primul vorbitor, am încercat să combat argumentele echipei oponente cu privire la legitimitatea referendumului din Crimeea. Am accentuat importanța securității garantate de alianțele pe care le încheie un stat, precum și consecințele care trebuie asumate. În timpul rundei a doua, discuția a căpătat o tentă a principiilor de drept internațional, legitimitatea, suveranitatea și intervenția fiind transpuse în exemple în cadrul conflictului ucrainean. Disputa a urmat în jurul neutralității ucrainene, fapt ce era pretins de echipa oponentă, dar care de facto este destul de incert, luând în considerație obiectivele militare rusești din Sevastopol.
Rezumând, pot spune că echipa noastră a primit mai puține întrebări, dat fiind că mulți din public probabil împărtășeau viziunea noastră, anume faptul că acest conflict posedă, în mare parte, origini la nivel intern, care au fost catalizate prin intervenția unor actori internaționali.
Per total, pot afirma că a fost o manifestare academică reușită, în special prin valoarea și profesionalismul invitaților, dar și prin ale participanților la panel și la dezbatere. De asemenea, trebuie apreciat și caracterul internațional al evenimentului, printre participanți numărându-se și studenți și specialiști din Germania, Armenia, Polonia sau Kazahstan, care s-au declarat mulțumiți atât de conferință, cât și de condițiile din țara noastră. Mai puțin de taximetristul care le-a făcut turul Bucureștiului căutând Academia Militară de la Eroilor, cu plecare de la căminele din Kogălniceanu, făcând ca studenții din străinătate să rateze mare parte din conferința de deschidere. #Romania