Articol scris de ILINA BRAT
Centrul de Studii Româno – Japoneze „Angela Hondru” a organizat în data de 31 ianuarie, de la ora 17:30, o nouă dezbatere intitulată: Gheișa din Shinkansen – reflecții despre Japonia contemporană.
Evenimentul a fost moderat de dna. prof. dr. Mirela Murgescu (Facultatea de Istorie, Universitatea din București) și dl. Şerban Georgescu (directorul Centrului de Studii Româno – Japoneze „Angela Hondru”, Universitatea Româno – Americană), alături de care s-au aflat invitații speciali E.S. domnul ambasador Aurelian Neagu, director al Direcției Asia Pacific din cadrul Ministerului Afacerilor Externe și doamna lector univ. dr. Magda Ciubăncan, președintele Asociației Profesorilor de Limba Japoneză din România.
Gheișa din Shinkansen – reflecții despre Japonia contemporană reprezintă a treia dezbatere din seria Întâlniri la un ceai verde japonez, pe care Centrul de Studii Româno – Japoneze și-a propus să le organizeze lunar.
Cei prezenți au putut lua parte la o discuție interesantă despre relația dintre tradiționalism și modernitate în societatea japoneză actuală și modul în care japonezii au reușit să manevreze această relație; despre contrastele pe care un occidental le sesizează când intră în contact cu Japonia, despre ce este modern și tradițional în această țară și cum se simte Japonia în „pielea actuală”.
Doamna lect. univ. dr. Magda Ciubăncan, pentru toate aceste probleme care s-au ridicat, a avut un răspuns simplu și foarte precis : „Japonia este în același timp cu 100 de ani înainte și 400 de ani în urmă”.
Tacit sau nu, japonezii se consideră o nație unică, lucru care poate fi observat de-a lungul istoriei, dar, în același timp, ei sunt capabili să observe când societatea lor se confruntă cu anumite lipsuri și își dau seamă că trebuie să facă schimbări. Despre toate acestea ne stau mărturie evenimentele perioadei Meiji, care nu ar trebui înțeleasă ca o schimbare radicală, ci mai degrabă ca o continuitate a vechiului în vremuri noi. Japonezii se adaptează, preiau ceea ce le lipsește și îl transformă pentru a se mula pe felul lor de a fi.
Excelența Sa domnul ambasador Aurelian Neagu, pe de altă parte, a adus în discuție cele două elemente specifice culturii japoneze, honne și tatemae, cuvinte care descriu contrastul dintre dorințele și sentimentele adevărate ale unei persoane și comportamentul și opinile afișate în public. Poate acestea, pentru noi, occidentalii, pot fi neînțelese și judecate greșit, dar pentru japonezi ele sunt un stil de viață, o moștenire culturală de-a lungul timpului. În Japonia, conform spuselor Excelenței Sale, pentru orice există o regulă. Problemele apar, însă, atunci când vrei să faci ceva care nu este în stilul japonezului. Ca străin, dacă vrei să obții ceva trebuie să te comporți ca ei, altfel ești descalificat. S-a discutat și despre o altă caracteristică a societății japoneze, aceea de a trăi în grup. „Japonezul”, spunea Excelența Sa, „nu este « individualist » ca noi, europenii, iar acest fel de a trăi se perpetuează din vremurile trecute.”
Țară a tehnologiilor avansate, a trenurilor de mare viteză și cu un stil de viață pragmatic, în Japonia există suficiente elemente care să vorbească despre contradicțiile dintre tradițional și modern și care șochează orice străin. Iar o altă concluzie reieșită din discuție a fost aceea că japonezul își reconstruiește Japonia oriunde s-ar afla.
De asemenea, E.S. domnul Ambasador a precizat, la un moment dat, că tinerii japonezi se adaptează mai ușor „turbulențelor” cu care se confruntă. Domnia Sa a exemplificat acest fapt prin mediatizata știre despre un pensionar japonez care a dat în judecată postul public de televiziune nipon NHK pentru că folosea prea multe cuvinte împrumutate din alte limbi în locul echivalentelor lor japoneze, astfel încat îi era tot mai greu să înțeleagă programele difuzate de aceștia.
Japonezii sunt un popor aparte, fascinând mereu „gaijin-ul”. Sunt de părere că, pentru a-i înțelege cât mai bine și a nu te comporta ca „un sălbatic vestic” trebuie să le adopți și să le înțelegi filosofia de viață. Orice popor este o curiozitate pentru altul, dar cred că, înainte de a-i judeca pe japonezi, trebuie înțeles background-ul cultural și social, contextul și istoria în care aceștia s-au format.