Istoria demonstrează constant cum pericolul social are un caracter universal atunci când ia naştere din idei extremiste. Astfel, comparând două lucrări care au fost publicate în secole şi pe continente diferite, anume The Klan’s Fight for Americanism (1926) şi Manifestul lui Anders Behring Breivik (iulie 2011) observăm similitudinile şocante ale ideilor rasiste care au provocat deopotrivă nenumărate victime.

La o primă lectură, The Klan’s Fight for Americanism, protestul lui Hiram Wesley Evans, lider al celui de-al doilea Ku Klux Klan între anii 1922 si 1939,  nu este altceva decât o instigare la rasism sub masca unui naţionalism exacerbat, idei inerent legate de ură şi în ultimul rând de violenţă. Însă aspectele ce şochează sunt tocmai contemporaneitatea şi aplicabilitatea internaţională a textului, luând în considerare atentatele recente de scală mondială.

În primul rând, Hiram a fost mai mult decât liderul mişcării pe care o reprezenta, fiind o adevărată persoană publică şi un foarte bun orator care îşi lua rolul în serios de fiecare dată. Considerându-se înzestrat cu sarcina de a salva poporul American, Hiram a reuşit să dividă o întreagă naţiune exclusiv după concepţiile personale rasiste, denumind orice cetăţean care nu corespundea descrierii sale de autenticitate drept extraterestru (alien). Pe de altă parte, Anders Behring Breivik, responsabil pentru atentatele de anul trecut din Norvegia, a acţionat după aceleaşi principii, deşi nu a avut adepţi direcţi, ca în cazul lui Hiram. Breivik şi-a recunoscut crimele în folosul umanităţii, declarând că este un viitor regent al Norvegiei menit să îşi salveze ţara iar mai apoi întreaga Europă de la pericolul iminent reprezentat de membrii altor rase, religii sau etnii.

În cel de-al doilea rând, ambii lideri împart aceleaşi păreri privind conservatismul cultural şi discriminarea din punct de vedere al religiei. În timp ce Hiram Evans acuză evreii şi catolicii pentru nivelul de trai scăzut al ”americanilor nativi”, Anders Breivik vede în musulmani acelaşi pericol pentru Europa actuală. Acesta a mărturisit că este adeptul teoriei conspiraţioniste cunoscută sub numele de Eurabia care prevede o viitoare Europă condusă de musulmani, iar pentru a salva bătrânul continent de la o presupusă invazie arabă, dorea să îşi pună în aplicare planurile de cavaler special numit pentru a se ocupa cu deportarea celor care respectă Coranul.

Străinii reprezintă un pericol pentru copiii nenăscuţi ale ambelor naţiuni, conform celor două publicaţii. În timp ce Hiram Evans afirmă că sporul natural redus se datorează conştiinţei Americane şi străinilor care fură şansele la bunăstare nenăscuţilor, Breivik propune un plan nebunesc de împerechere în scopul conservării rasei autohtone. Pe de altă parte, anti-feminismul reprezintă poate singurul aspect care îi diferenţiază pe cei doi din punct de vedere ideatic. Breivik acuză în mod direct feminismul pentru degradarea materialului European, în timp ce Hiram plasează femeile americane pe acelaşi plan cu partenerii lor, mulţumindu-le chiar în subsidiar pentru efortul de a înfrunta pericolele necesare clădirii unei naţiuni.

Astfel, luând în considerare atrocităţile comise de ambele părţi, Ku Klux Klan ocupându-se în mod constant cu acţiuni ce includeau scrierea cu acid ale iniţialelor KKK pe frunţile celor care nu agreau organizaţia, precum şi cu numeroase crime ce foloseau ca pretext ideile mai sus menţionate, iar Breivik ucigând 77 de persoane din doar două atacuri, observăm trista realitate a faptelor: ura faţă de străini, fie ei apartenenţi ai unei alte religii, reprezentanţi ai unei alte rase sau al unui alt partid politic, va continua să provoace victime, independent de contextul social al momentului.

Bibliografie:

 www.britannica.com

books.google.com The Klan’s Fight for Americanism, Google books

Dictionary of American Diplomatic History, Findling, John, E. 1989

en.wikipedia.org, The Free Encyclopedia

www.teachingamericanhistory.org

www.tshaonline.org/handbook/online/articles, Texas State Historical Association

 A twentieth-century American Reader , volume 1 1900-1945, edited by Jack Lane and Maurice O’Sullivan, U.S. Department of State, Washington D.C. 1999