Art Safari 2017 a evidenţiat peisajul artistic din România, promovând atât artişti tineri, cât şi artişti consacraţi.
În perioada 19 mai – 18 iunie 2017 a avut loc Art Safari, cel mai mare pavilion de artă din România. Ediţia din acest an s-a desfăşurat la Galeriile Kreţulescu, clădire în care au funcţionat Departamentul de Securitate al Statului (1948-1990) și SRI (1990-2012). Cu această ocazie, clădirea a putut fi vizitată, fără ca evenimentul să fie asociat în vreun fel cu activitatea politică desfăşurată în acest spaţiu.
De la an la an, organizatorii aleg locații din ce în ce mai potrivite din punct de vedere expoziţional. Spre deosebire de ediţia din 2016, când spaţiile galeriilor au avut dimensiuni reduse şi au fost extrem de aglomerate din acest motiv, Galeriile Kreţulescu au prilejuit acum vizionarea expoziţiilor în tihnă şi răcoare. În plus, faptul că anul acesta Art Safari s-a desfăşurat pe durata a cinci săptămâni a permis evitarea cozilor de vizitatori care până acum se îngrămădeau la intrare ca la Noaptea Muzeelor. Totuşi, numărul celor care au trecut pragul târgului a părut că s-a redus, poate din cauza comunicării deficitare în online, neglijată în prima parte a evenimentului.
Cei care şi-au cumpărat bilete pentru o zi au aflat abia mai târziu că evenimentele se schimbă săptămânal, cu excepţia expoziţiei Luchian şi Independenţii şi a celei centrale, care au rămas deschise publicului pe toată perioada. În cadrul Art Safari Dialogue, conferinţele au fost anunţate în primele săptămâni chiar şi cu câteva ore înainte, ca şi cum evenimentele se adresau numai celor care ajungeau întâmplător în pavilion. De multe ori, acestea au fost amânate. Apoi, deşi este gândit ca un târg de artă în cadrul căruia galeriile se promovează şi vând, Art Safari 2017 nu s-a bucurat de participarea multor galerii, vedetele fiind expoziţiile permanente. Tot în ceea ce priveşte comunicarea şi promovarea, fotografiile realizate în zilele de vizitare au fost selectate sărăcăcios, fiind încărcate numai o dată la câteva zile, în timp ce vizitatorii aşteptau, ca anul trecut, să poată salva amintiri cu ei de la eveniment.
Parcurgerea săptămânală a expoziţiilor a fost un plan îndeplinit cu greu. Luchian şi Independenţii a adus cu ocazia centenarului numeroase lucrări din colecţii private şi din peste 20 de muzee. În acest fel, expoziţia a radiografiat atmosfera artistică de la sfârşitul secolului XIX, respectiv începutul secolului XX. Independenţii sunt artiştii alături de care Luchian a depăşit regulile tradiţionale, încercând aderarea la un stil influenţat de modele europene, în special de cele pariziene. Vermont, Grant, Pascaly, Satmary şi Artachino au marcat recrearea societăţii artistice a vremii.
Expoziţia centrală, Notes on a landscape, a surprins peisajul românesc între modernitate şi contemporaneitate. Construită pe cinci capitole, Notes on a landscape explorează dintr-o perspectivă transistorică teme sociale şi politice: identitatea naţională şi culturală, rolul mediilor sociale şi politice asupra activităţii artistice, modelarea spaţiului public sau găsirea unei identităţi culturale adaptate timpului şi schimbărilor produse. Parcurgând aceste capitole, se conturează varietatea exprimării artistice, în special în ceea ce priveşte producţia de artă şi influenţa istorică. Modul tradiţional de înţelegere a artei se schimbă, privitorul putând să reconstruiască motivele care au organizat viaţa artistică în perioada menţionată.
Deşi galeriile care au expus au fost puţine, am fost impresionată de câteva dintre expoziţii. Menţionez, în primul rând, o lucrare semnată de artistul Gheorghe Fikl (Sheep, 2011) care a fost scoasă la licitaţie şi vândută foarte repede. Despre arta lui Gheorghe Fikl am mai scris aici.
AES+F [Moscova, RU] powered by Mobius Gallery – program paralel
AES+F reprezintă un grup interdisciplinar fondat în 1987, în prezent compus din patru artişti, Tatiana Arzamasova, Lev Evzovich, Evgeny Svyatsky şi Vladimir Fridkes. La început, proiectul artistic includea experienţa în arhitectură şi design a fondatorilor, iar mai târziu au fost utilizate fotografia şi tehnologia digitală, sculptura, pictura şi desenul. În cadrul Art Safari, în colaborare cu Mobius Gallery, a fost proiectată o parte a trilogiei Liminal Space Trilogy, Allegoria Sacra. Instalaţia video sondează istoria, diferenţele culturale şi temele religioase, fiind o alegorie laică ce include atât mitologii, cât şi teme contemporane sau chiar dintr-un viitor straniu. Compoziţiile sunt aparent antagonice şi pornesc de la lucrarea lui Giovanni Bellini, Allegoria Sacra, din Renaştere.
În instalaţia video Allegoria Sacra, aeroportul este un soi de purgatoriu în care oameni din timpuri şi culturi diferite participă la aceeaşi experienţă, într-o realitate deosebit de deranjantă şi satisfăcătoare din punct de vedere vizual. Aeroportul, care inclusiv în prezent aduce laolaltă oameni din diverse culturi, devine, în instalaţia video, un loc edenic sau purgatoriu. Aici, motivele străvechi se contopesc cu viitorul intens tehnologizat pentru a oglindi experienţa comună a vieţii, legăturile mistice care îi leagă cu un fir invizibil pe toţi cei care împart viaţa şi îşi aşteaptă destinul.
Colorhood [București, RO] powered by Art Games
Expoziţia a adus în atenţia vizitatorilor lucrările de grafică a numeroşi artişti, printre care Oana Lohan, George Roşu, Saddo, Tücske, Răzvan Cornici şi Camellie. Personajele şi peisajele urbane regăsite în cadrul expoziţiei reprezintă fragmente de realitate intens influenţate de oniric. Personajele par să plutească în spaţii ale realităţii descoperite numai prin intermediul reveriilor. Mesajele sunt clare şi reflectă pulsul prezentului, nu doar în ceea ce priveşte subiectele politice şi criza individualităţii, ci şi în privinţa viselor adânci care sunt însuşi motorul creaţiei.
Galeria Lina [Bistrița, RO]
Lucrările lui Traian Cherecheş sunt izvorâte dintr-o furie şi violenţă specifică expresionismului abstract. Pânzele de mari dimensiuni şi cromatica puternică reuşesc să reprezinte fluctuaţiile expresiei şi ale gestului. Artistul conturează condiţia omului şi fragilitatea sa în faţa haosului, se confruntă cu emoţiile cele mai primare pentru a descoperi destinul artistic la graniţa dintre fluxul lumii fizice şi al celei nevăzute, intuite.
Galeria Simeza [Bucharest, Ro]
Smaranda Isar, Mircea Nechita, Cristian Tarbă, Matei Şerban, Rareş Pantea şi Eugenia Hagiu Andrei sunt câţiva dintre artiştii care au fost expuşi în spaţiul galeriei Simeza. Bogăţia grafică sau densitatea picturală regăsite în lucrările artiştilor au concentrat expresivitatea figurativului şi fluiditatea unor scene de poveste, ba între alb-negrul grafic, ba cu detaliile aurii ale unei alte lumi.
Marin Gherasim
Expoziţia Memoria zidirii a adus în premieră în atenţia publicului câteva lucrări realizate în ultima perioadă de creaţie a artistului Marin Gherasim. Temele care îi ghidează activitatea artistică sunt de inspiraţie creştină şi descriu modul în care artistul se raportează la lume şi la faţa nevăzută a unei realităţi complicate. Aici, pare că numai esenţa creştină şi profunzimea fiinţei pot descrie substanţa lumii, implicit a artistului.
Lavacow [București, RO]
Expoziţia a reunit lucrările mai multor artişti tineri, printre care Victor Fota, preocupat de hibrizi care copleşesc prin măreţia detaliilor tehnice strecurate în microcosmosul corpului; Aitch, care celebrează folclorul şi personaje fantastice, grădini în care regăsim teme inspirate de numeroase culturi; Amalia Dulhan, a cărei viziune artistică este atent portretizată în personajele artistei, ca şi cum numai aşa poate supravieţui; Mădălina Andronic, preocupată de detalii cromatice; Mirela Iordache, interesată de detalii şi de redarea cât mai verifică a realităţii vizibile, arta sa gestuală contrastând cu hiperrealismul şi cu neoexpresionismul.
Supersmooth Studio [Timișoara, RO] powered by Țuca Zbârcea
Grupul Supersmooth Studio este compus din artiştii vizuali Mimi Ciora şi Mircea Popescu. Portofoliul celor doi reuneşte desene realizate cu tehnici tradiţionale şi media. Lucrările de grafică din cadrul proiectului Hydrophilia sunt ilustraţii stranii, în care apa stimulează descoperirea relaţiei omului cu acest element, respectiv poetica şi imaginile vii ale apei. Eclectic, dar impunător, stilul artiştilor permite sondarea realităţii apelând la teme străvechi precum elementele primordiale. Lucrările sunt bogate din punct de vedere grafic şi conceptual, ilustrând o lume fantastică ce îmbină mediul urban cu hibrizi şi elemente organice. Compoziţiile par uneori lipsite de gravitaţie, organicul şi obiectele creează o dimensiune fără timp în aceste lucrări, iar artiştii, oricât de diferiţi sunt în ceea ce priveşte marca artistică, au totuşi un numitor comun care leagă lucrările.
Art Safari 2017 a adus în atenţia publicului atât artişti tineri, cât şi artişti consacraţi. Cel mai important aspect al expoziţiilor cred că a fost valorificarea talentului artistic al celor aflaţi la începutul carierei. Ediţia Art Safari din acest an a reuşit să evidenţieze exprimarea plastică a artiştilor, care, pe cât de diversă este în tehnici şi mijloace de expresie, pe atât de ilustrativă este pentru înţelegerea modului în care se dezvoltă viziunea plastică în peisajul României contemporane.
Surse foto: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8 – arhiva personală a autoarei, 9, 10