Pornind de la inițiativa #primaoară, am lansat ancheta cu tema schimbare prin implicare, despre vot și o Românie mai bună. Răspunsurile ne-au bucurat și ne-au arătat că schimbare pornește de la fiecare dintre noi.
Din ce în ce mai mulţi tineri se plâng că lumea în care trăiesc nu e aşa cum şi-o doresc. Vina este împărţită cu generozitate între politicienii corupţi, părinţii care nu au făcut nimic şi eventual străinii care ne obligă să facem altceva decât voinţa noastră. Dar noi cum ne exprimăm voinţa? Teoretic prin vot, însă suntem de-a dreptul încântaţi dacă la alegeri avem o participare de 40%, fiind vorba de un absenteism masiv şi de o lipsă de implicare mai ales în rândul tinerilor dezamăgiţi.
Ce e de făcut?
Noi considerăm că trebuie să ne implicăm, iar cel mai uşor mod este acela de a vota. Pe lângă asta, mai putem apela la implicarea civică şi socială, ceea ce ne duce de fapt la ideea că schimbarea se face prin multe mijloace – trebuie doar să le identificăm.
Acesta a fost mesajul nostru către voi, cititorii noștri, prin care vă provocam să vă alăturați campaniei Schimbare prin implicare, răspunzând unei serii de întrebări despre vot și acțiune civică. Din cei 35 de prieteni care ne-au scris, 30 au vârste cuprinse între 18 și 30 de ani, astfel că ancheta noastră a reușit să îi pună pe gânduri exact pe cei cărora ne adresam. Am avut și răspunsuri sceptice, chiar pline de dezamăgire, viziuni despre o Românie gri, aproape imposibil de adus pe calea cea bună. Am avut perspective în care nici votul nu e bun, dar nici implicarea civică nu poate schimba ceva. Bogdan, un tânăr din București, a dat vina chiar pe aceste perspective pentru valoarea acordată absenteismului: O dezamăgire cronicizată la nivel societal, coroborată cu o comoditate acută, ce cochetează uneori cu lenea, la nivel individual.
Fiecare dintre noi internalizăm anumite comportamente de familie, pozitive sau negative. O situație similară este și cea cu privire la vot, iar răspunsurile voastre ne-au demonstrat acest lucru. Majoritatea celor care au răspuns că votează sau au votat, ne-au împărtășit și câteva amintiri din copilărie legate de vot:
Dat fiind că a trecut ceva vreme de atunci, amintirile legate de acea perioadă sunt mai degrabă vagi. Însă, făcând un efort concentrat de memorie, aş putea spune că erau momente oarecum festive pentru un puşti ce se învărtea în jurul a 10 ani neîmpliniţi, când mergeam cu plăcere la şcoală şi aveam ocazia să îmi văd profesorii şi alţi membri ai personalului şcolar în ipostaze inedite, mai gravi şi mai serioşi decât de obicei. Lesne de înţeles, pe atunci nu înţelegeam importanţa votului liber pentru evoluţia tinerei democraţii româneşti. (Bogdan Mureșan)
Mereu îmi doream să știu ce se întâmplă dincolo de cortină. Auzisem că pui o ștampilă pe cine vrei tu, aveai puterea de a alege. Mi se părea foarte important și interesant. (Ștefan C.)
Eram mică, mă uitam la toți adulții din încăpere și mă gândeam cum ar fi să fiu adult și să pot vota și eu. Abia așteptam. (Beatrice Mituleci)
Îmi plăcea la nebunieeee. Mi se părea un gest atât de serios și responsabil și parcă toată lumea era foarte solemnă când se intra în sala de vot, care de cele mai multe ori era sala în care învățam eu sau prietenii mei. Părinții mei nu sunt implicați în ale politicii, însă ideea de nu merge la vot nu a existat niciodată în casa noastră. E văzută ca o datorie ca oricare alta, cum ar fi să îți plătești facturile. (Simona Rentea)
Mi se părea fascinant să mergi la secția de votare, să intri în cabina de vot și să pui ștampila. Abia așteptam să cresc și să am și eu drept de vot. Uneori părinții mei mă lăsau pe mine să ștampilez candidatul ales de ei. Aveam senzația plăcută că urmează o schimbare și că se va petrece ceva important. (Oana)
Eu îmi aduc aminte că îmi însoțeam bunicii când mergeau la vot. Stăteau la țară și votau pentru primarul de acolo. Am prins și niște alegeri prezidențiale. Bunica mă lăsa să intru cu ea în cabină și îmi și spunea că trebuie să pună ștampila doar pe o singură căsuță. Era un eveniment festiv. (Carmen Ghimiș)
Țin minte cum mergeam întotdeauna cu bunicul meu. Pot spune că aşteptam chiar cu nerăbdare să îmi dea mie doamna de la birou ştampila şi o înmânam mai departe bunicului meu. Însă în spatele „perdelei”, el mi-o dădea înapoi şi eu ştampilam exact unde îmi arăta cu degetul. (Monica B.)
Îmi amintesc că mai tot timpul dezbăteau dacă să meargă la vot sau nu. Cel mai adesea tata mergea și ținea votul secret, iar mama nu mergea. În ceea ce privește modul în care lua tata decizia îmi amintesc că era strict bazat pe ce credea, nu se lăsa influențat. (Petruța Țuliga)
Deși părerile despre vot în general sunt împărțite, în general cei care ne-au scris îl consideră un drept democratic fundamental, o datorie civică ce trebuie îndeplinită și care oferă posibilitatea indivizilor să își facă vocea auzită. Există și multă dezamăgire cu privire la rezultatele alegerilor, fraude și la modalitățile în care evoluează lucrurile în România, însă votul rămâne totuși expresia unor opțiuni și a voinței de implicare. Carmen Ghimiș consideră că votul este un drept pe care nu îl apreciem și nu îl folosim cum ar trebui, în timp ce alți respondenți ne-au spus că dreptul de vot ar putea fi limitat.
Doar 2 respondenți vor vota pentru prima oară anul acesta și ambii ne-au spus că importantă va fi alegerea pe care o vor face, nu neapărat votul în sine. Cei care nu au votat la alte alegeri s-au confruntat fie cu probleme de organizare (secții de votare prea îndepărtate de locul de reședință în străinătate sau prea puține cabine și cozi interminabile la secțiile din țară cu liste suplimentare). M-am bucurat să simt angajamentul celor mai mulți care au spus am votat mereu sau votez întotdeauna și m-totodată am sesizat o undă de dezamăgire când am citit prefer să nu îmi exercit dreptul de vot. Absența de la vot este justificată de unii ca fiind o alegere în sine, ea putând reprezenta un semnal de alarmă pentru lipsa de opțiuni. Pentru unii e o greșeală să nu îți exerciți dreptul la vot, unii consideră că lipsa de cunoștințe politice pot explica absenteismul, în timp ce pentru alții neexercitarea dreptului de vot este un gest de apreciat, însă riscant pentru că întârzie schimbarea. Soluția ar fi chiar implicarea, fie ea civică sau politică, după cum ne-a sugerat un respondent.
Primul vot e la fel de important precum restul voturilor, însă acest prim moment de conștientizare civică îi ajută pe tineri să înțeleagă că și vocea lor contează, după cum ne-au spun unii dintre respondenți.
[Primul vot] Contează foarte mult. Contează pentru tine ca om că știi că ți-ai susținut opinia și contează pentru societate. Consider că dacă oamenii ar face mai mult și ar vorbi mai puțin (ceea ce se aplică și în cazul votului) lucrurile ar merge mult mai bine. (Petruța Țuliga)
În continuare am încercat să văd cum percep oamenii din jurul nostru implicarea civică și din nou m-am bucurat să văd că cei mai mulți tineri sunt activi în proiecte de voluntariat. Unii chiar consideră că ceea ce fac e insuficient, deși se implică în diferite acțiuni, însă nu contestă valoarea lor adăugată pentru societate:
Voluntariatul este important deoarece ai acces la mai multe domenii și înveți cum funcționează lucrurile. Teoria nu se potrivește cu practica. (Stela P.)
Ajută la dezvoltarea capacității de lucru în echipă, a spiritului civic, al realizării că nu doar existăm, ci coexistăm. Că trebuie să înțelegem nu doar nevoile noaste, ci și ale celor din jur. Să învățăm că satisfacția de a face lucruri bune poate reprezenta câteodată cea mai bună recompensă. (Andrada Pavel)
Ajută la formarea noastră ca oameni, obligându-ne să ne formăm un set de priorități, de idei și ne oferă ocazia de a experimenta anumite medii de lucru de la vârste relativ fragede, pentru a ne ajuta să luăm decizii cu privire la viitorul nostru. (Anonim)
Unul dintre motive ar fi că dezvoltă simțul civic, ideea că te implici în ceva mic care poate să devină uriaș într-o zi. Un alt motiv ar mai fi trecerea pragului maturității – ca un fel de rit de trecere. (Beatrice Mituleci)
Multe motive: îți poți descoperi înclinațiile sau lucrurile pe care vrei să le faci ca profesie sau din contră; poți întâlni tot felul de oameni interesanți; poți contribui la îmbunătățirea unui mediu. (Andreea L.)
Cred că implicarea fiecăruia în pătrățelul său face comunitatea mai puternică. Iar comunitățile puternice fac o societate sănătoasă și viabilă. (Simona Rentea)
Implicarea în sine e o poveste și un sfat de-dat-mai-departe, cum ne place nouă să spunem, iar cei care ne-au răspuns ne-au demonstrat acest lucru. Fiecare dintre ei a recomandat tinerilor să se implice prin voluntariat, prin vot, prin exprimarea unor opțiuni și participare la schimbare. Lucrurile trebuie făcute cu pasiune și încredere, cauzele în care credem trebuie susținute cu multă muncă și astfel se poate schimba ceva puțin câte puțin.
La final ne-am concentrat pe o viziune pentru o Românie mai bună: cum arată aceasta în mintea lor și ce fac ei pentru realizarea acestei imagini. Un rezumat îl face Beatrice Mituleci:
E complicat. Părerea mea este că o Românie mai bună pleacă de la mentalul colectiv: de la cel mai needucat om până la cel mai sus pus – de la cultura țării. Această cultură se reflectă pe toate planurile: politic, economic, social. Cred că o Românie mai bună ar însemna, în primul rând, mai puțină ignoranță, mai mult respect și mai multă implicare, oricum ar fi ea: toate în viața de zi cu zi, în raport cu diverși oameni, nu doar la evenimente mari (proteste, diverse manifestații etc.). E greu de spus în cuvinte; ar fi de spus în timp, pentru că mentalitățile se schimbă foarte greu.
Alții ne-au spus despre absența corupției, despre mai multă educație și bun simț, responsabilitate, politețe, o Românie a oamenilor care își fac treaba cum trebuie, o țară a respectului față de sine și față de alții.
O Românie mai bună este o Românie în care oamenii sunt mai relaxați, nu au atâtea temeri legate de partea financiară, zâmbesc mai mult. O Românie curată în primul rând, cu oxigen, nu cu noxe, care ar aduce un plus de optimism oamenilor. Hoția și corupția sunt realități în fiecare stat din această lume, dar respectul pentru cei din jur este cu adevărat ceva rar pe care ar trebui să îl cultivăm pentru un viitor mai bun. (Mădălina Haiducu)
Există o vorbă care spune că schimbarea începe cu fiecare dintre noi:
Încerc să fiu la curent cu deciziile liderilor politici, să nu-mi dau cu părerea atunci când nu am habar despre ce este vorba. Și, nu știu, lucruri de bun simț, cum ar fi să arunc gunoiul la coșul de gunoi și nu pe stradă, să staționez pe partea dreaptă a scărilor rulante. Traversez pe verde. Nu îmi deranjez vecinii. Merg la vot. (Andrada Pavel)
Încerc să fiu un cetățean responsabil, îmi plătesc taxele, încerc să fiu un exemplu pozitiv în microcomunitatea mea. Și mă gândesc mereu la ce pot face. Cred că ăsta e un prim pas. Să ne gândim, să luăm în calcul ce putem face. (Simona Rentea)
De exemplu, George s-a gândit că cel mai bine ajută România candidând. Carmen consideră că nu face suficiente lucruri, însă vrea să arate că se poate schimba ceva și așa. Dragoș scrie și vrea să informeze oamenii despre erorile de judecată, să nu se lase influențați, în timp ce Petruța se implică în proiecte, sperând că va face diferența. Vlad spune că faptul că nu a plecat din România e cel mai important lucru pe care l-a făcut pentru a face țara un loc mai bun. Andreea reciclează, Tiberiu participă la competiții internaționale unde reprezintă și vorbește despre România, iar Andrei încearcă să evite greșelile celorlalți. Pe scurt:
Încerc să fiu cetățeanul corect, cu bun simț pe care mi-ar plăcea să îl văd în fiecare om din jur. Încerc să mă informez, să mă educ pentru a face alegeri sănătoase în ceea ce privește viitorul meu și al celor din jur în această țară. (Mădălina Haiducu)
Citind răspunsurile voastre, cred că ancheta aceasta poate fi un punct de plecare pentru un exercițiu de reflecție: cum putem să schimbăm lucrurile și să îi convingem și pe cei din jurul nostru că efortul nostru chiar merită? Mi-am dat seama încă o dată că nu e prea visător din partea mea să cred că noi suntem schimbarea și că, într-adevăr, nu doar oamenii din jurul meu se implică în schimbare. E important pentru mulți să meargă la vot. Pentru și mai mulți pare să fie mai important să se implice în activități de voluntariat, fie de informare, fie de educare, fie pentru cauze sociale. Semnificativ mi se pare în continuare mesajul întregii campanii pe care am lansat-o aici: Schimbare prin implicare.
Puteți susține și voi inițiativa #primaoară pe Facebook sau înscriindu-vă la Thunderclapul dedicat.
Pornind de la campania #primaoară, am inițiat o serie de articole cu mottoul Schimbare prin Implicare, cu scopul de a informa tinerii cu privire la potenţialul de schimbare pe care îl deţin ei înşişi în primul rând prin dreptul la vot. Noi credem însă că schimbarea se poate face în fiecare zi, prin implicare civică și socială, iar oamenii cu care am stat de vorbă ne demonstrează acest lucru.