Teatrul Anton Pann din Râmnicu Vâlcea a găzduit pe 16 aprilie premiera spectacolului Ubu Rege, în regia lui Tudor Lucanu.
Teatrul Anton Pann din Râmnicu Vâlcea este o construcție modernă, întrunind caracteristicile unei instituții culturale europene. Este un loc care încurajează arta prin toace mijloacele de care dispune, și care, datorită unei echipe minunate de actori, devine catalizator al unor produse artistice de calitate.
Textul piesei Ubu Rege este scris de dramaturgul Alfred Jarry, considerat de mulți tatăl teatrului absurd. La prima reprezentație, în anul 1896, piesa a dat naștere unui val de reacții controversate, limbajul fiind destul de abrupt, iar subînțelesurile poate prea curajoase pentru acele vremuri.
Ubu Rege reprezintă a doua colaborare a regizorului Tudor Lucanu cu Teatrul Anton Pann, prima piesă pusă în scenă aici fiind Ești un animal, Viskovitz!, un spectacol primit cu premii și nominalizări în diverse festivaluri de teatru.
Citiți cronica piesei Ești un animal, Viskovitz!.
Ceea ce cucerește încă din prima clipă în Ubu rege este metafora jocului de putere privit ca un joc de copii. Decorul este un loc de joacă autentic, cu tobogan, leagăne și balansoar. Actorii profită din plin de spațiu și îl metamorfozează în funcție de nevoi. Leagănele devin cătușe, toboganul drumul către moarte, iar construcția în sine – un adevărat câmp de luptă.
Dom’ Ubu (Vlad Bîrzanu) nu s-ar fi gândit vreodată la asasinarea regelui Poloniei (Andrei Cătălin) dacă nu intervenea influența soției sale, Madam Ubu (Mădălina Ciotea). Cu ajutorul Căpitanului Bordură (Olimpiu Blaj) regele este înlăturat, iar Ubu preia puterea. Inițial, tot la îndemnul soției, noul rege oferă bani poporului.
Dacă nu le dai carne și galbeni, în două ceasuri te răstoarnă.
El dezvoltă apoi sete de aur, astfel încât omoară toți nobilii pentru a le prelua pământurile. Ubu cere reforme în legi, justiție și finanțe și ajunge să îi ucidă pe toți cei din Guvern, hotărând să meargă el singur din ușă în ușă, să colecteze taxele poporului. Toate acestea sunt deciziile unui copil capricios care, după ce este umilit de alții, se lasă acaparat de răzbunare și dorința de putere.
Planurile îi sunt însă sabotate, căci Bordură, după ce este trădat și lipsit de cele promise de Ubu, se aliază cu Țarul Rusiei, iar Blegoslav (Ciprian Nicula) – fiul regelui ucis – este vizitat de fantomele străbunilor care îl îndeamnă să recucerească tronul.
Linia dintre realitate și ficțiune este una fină, fiind conturate personalități cu caracteristici atât de autentice, încât parcă asistăm la un episod istoric. De asemenea, paralela dintre război și loc de joacă este realizată într-un mod coerent, firesc, o adaptare remarcabilă care contribuie la comicul de situație.
Ubu își întâmpină publicul prin faimosul „Merdre”, tradus în română „Căcart”. Traducerea lui Romulus Vulpescu păstrează dialectul propus de Alfred Jarry, ce duce un pic cu gândul la Portocala mecanică, și chiar și conceptul de ultraviolence capătă relevanță în acest peisaj, în care jocul copiilor dezvoltă accente grotești.
O poveste tulburătoare prin magnitudinea consecințelor provocate de un capriciu, Ubu Rege prezintă o frescă a unei societăți universale și atemporale, o poveste care își păstrează relevanța indiferent de contextul global în care este plasată.
sursa foto: (c) Maria Ștefănescu