de Andreea Bocșe
Am cunoscut-o pe Bianca Minodora Gherghendi anul trecut, la Forumul Național al Tinerilor, unde am fost colege de panel. Cu un zâmbet larg, o privire blândă și multă voioșie în glas m-a fermecat din prima clipă și m-am bucurat de prezența ei până în ultimul moment. Mai târziu am descoperit că este o persoană carismatică, optimistă și ambițioasă, iar pasiunea ei cea mai mare este voluntariatul. A fost aleasă voluntarul anului 2014 în domeniul artă și cultură. Bianca visează la un viitor mai bun și consideră că tinerii sunt cei care pot schimba lumea.
Cine este Bianca Minodora Gherendi?
Cine sunt? Ei bine… sunt Mino. Am 17 ani, sunt elevă în clasa a XI-a la Liceul de Arte “Corneliu Baba” din Bistrița. Primii doi ani i-am făcut la un alt liceu, Colegiul Tehnic Infoel, unde mi-am creat amintiri minunate, alături de niște colegi și profesori excepționali, dar am hotărât să mă transfer la un liceu de arte deoarece am realizat că profilul respectiv nu era ceea ce voiam.
Fiind elevă, școala îmi ocupă majoritatea timpului, așa că tot ce fac trebuie să fie organizat. Mă implic în diverse competiții școlare unde uneori obțin rezultate frumoase. De asemenea, voluntariatul este una din activitățile extracurriculare cu care îmi ocup timpul.
Cum ai intrat în lumea voluntariatului? Ce înseamnă voluntariatul pentru tine?
În anul 2012 eram în clasa a VII-a și nu știam mai nimic despre voluntariat, însă acela a fost momentul când am primit un pliant despre o asociație care derula o activitate de reabilitare a grădinițelor. Cu prima ocazie, am luat legătura cu profesoara care era implicată, i-am spus că sunt interesată, mi-a dat mai multe informații și mi-a promis că la următoarea activitate mă va contacta. Așa a și făcut. În vara acelui an m-a sunat și mi-a spus că se desfășoară un proiect de strângere de fonduri pentru o persoană bolnavă de cancer. Am fost prezentă acolo, m-am implicat și, cu toate că mi s-a părut destul de greu, fiind prima activitate în acest gen la care luam parte, am hotărât că trebuie să merg mai departe. Am continuat să mă duc la toate activitățile ce au urmat până când am realizat că totul devenise un obicei aproape zilnic.
În momentul de față sunt coordonator de voluntari la asociația Tineri pentru Comunitate Bistrița. Mă bucur că am continuat să mă implic pentru că prin voluntariat nu îi ajuți doar pe alții, ci te dezvolți și tu pe toate planurile. Mă consider un voluntar cu mai multe atribuții, deoarece fiind coordonator trebuie să mă ocup de mai multe lucruri. Trebuie să notez pontajele fiecărui voluntar, să mă asigur că fiecare a înțeles ce are de făcut, să-i coordonez pe ceilalți și să îi îndrum în funcție de ce le place și de ce activități vor să practice. Când președintele și vicepreședintele asociației lipsesc, eu trebuie să fiu lider și să mă ocup de buna desfășurare a activităților. Dar în afară de asta sunt tot un simplu voluntar căruia îi place ceea ce face.
Ai fost votată voluntarul anului în domeniul artă și cultură la Gala Națională a Voluntarilor. Ce înseamnă acest titlu pentru tine? Ce impact a avut asupra ta?
Încă din momentul în care am aflat că am fost nominalizată la Gala Națională a Voluntarilor am fost foarte fericită, iar în clipa în care s-au afișat pe site finaliștii am rămas uimită și m-am simțit flatată. Normal, bucuria trebuie să existe când știi că reprezinți un oraș într-o gală. Însă nici nu m-am gândit că urma să și câștig acest titlu de voluntar al anului.
Când a sosit momentul să aflăm rezultatele am fost foarte emoționată și asta nu pentru că îmi doream neapărat să câștig, ci pentru că eram într-o sală plină de voluntari din toată România, fiecare având în spate realizări importante, și consider că fiecare dintre noi ar fi meritat, în aceeași măsură, să câștige. A fost o experiență nemaipomenită și, deși știam deja că munca mea este apreciată, faptul că am câștigat acea diploma mă încurajează zi de zi să continui cu ceea ce fac.
Care a fost cea mai interesantă experiență în Asociația Tineri pentru Comunitate? Povestește-ne despre Asociație.
Asociația Tineri pentru Comunitate Bistrița este o asociație tânără, înființată în anul 2012, cu misiunea de a promova cetățenia activă a indivizilor, grupurilor, copiilor și în mod special a tinerilor cu vârste cuprinse între 14 și 35 de ani, prin proiecte și activități de dezvoltare personală și comunitară. Totul a pornit de la președintele asociației, Hangea Cristina, și vicepreședintele ei, Cihărean Iulia (profesoara care m-a îndrumat încă de la început), împreună cu vreo 3-4 voluntari, printre care am fost și eu. Nu eram mulți, dar am fost suficienți ca să ne începem activitatea. Încet, asociația a crescut și crește în continuare – în prezent având un număr de 40 de voluntari –, iar asta ne motivează să ne continuăm activitățile. Suntem foarte fericiți pentru că mult mai mulți tineri sunt mai deschiși la idei noi și vor să se implice, dorind să vadă niște schimbări în comunitatea locală. Proiectele derulate de asociație includ schimburi internaționale de tineri, ateliere de creație, și mă refer aici la confecționarea de genți din hârtie reciclată, activități destinate unor grupuri vulnerabile din comunitatea locală cu scopul de a facilita integrarea lor în societate – în acest sens avem semnate partneriate cu Centrul de Noapte Bistrița, care adăpostește persoanele străzii, precum și cu Centrul pentru Educație Incluzivă nr. 1 Bistrița unde urmează să derulăm câteva ateliere de creație origami cu scopul de a crește stima de sine a elevilor cu probleme mentale, precum și pentru a dezvolta sentimentele de toleranță și solidaritate în rândul voluntarilor implicați.
Un proiect la care am participat și care mie mi-a plăcut în mod deosebit a fost un schimb de tineri români și polonezi, intitulat Schimb de tineri româno-polonez. Scopul acestuia a fost de a consolida relațiile de colaborare dintre orașele înfrățite Bisitrița (România) și Zielona Gora (Polonia) prin organizarea unor ateliere de fotografie și realizare de film folosind tehnica 3D. Astfel, pe parcursul a 7 zile, tinerii polonezi ne-au învățat cum să folosim aparate foto și camere de filmat 3D și cum să ne promovăm orașul prin metoda photo voice. Mai mult decât atât, am descoperit împreună aspecte importante ale celor două culturi, precum gastronomia, obiceiuri locale, preferințe muzicale sau modalități de petrecere a timpului liber. Mi s-a părut interesant să intru în contact cu tineri din altă țară, mai ales că ajungi să cunoști oameni noi, care nu cunosc limba română și cu care trebuie să vorbești în engleză – aceasta fiind limba de comunicare în cadrul proiectului –, oameni care nu gândesc ca tine, care nu au aceleași obiceiuri ca tine, care sunt pur și simplu altfel. Până să interacționez cu ei nu mi-am dat seama de anumite lucruri. Majoritatea tinerilor au spus că avem un oraș și o țară „curate”. Asta m-a surprins pentru că eu nu eram de aceeași părere. De asemenea, am văzut diferențele dintre culturi și obiceiuri. Ei au fost surprinși de toate lucrurile mărunte pe care le facem noi în viața de zi cu zi, lucruri pe care noi le considerăm banale. De exemplu, tinerii din Polonia au spus că le place faptul că la noi parcurile sunt mereu pline, copiii încă jucându-se acolo, ceea ce la ei nu văd niciodată. Parcurile lor sunt mereu pustii. Faptul că am avut ocazia să intru in contact cu tineri dintr-o altă țară m-a ajutat să învăț mai multe despre diferențele și asemănările dintre culturi și m-a ajutat să apreciez mai mult lucrurile pe care înainte le consideram banale, ca plimbatul prin parc.
O altă activitate pe care trebuie să o menționez este cea derulată la Centrul de Noapte Bistrița, activitate pe care de altfel o și coordonez. În urma unui parteneriat anterior cu această instituție, Asociația Tineri pentru Comunitate a identificat nevoia beneficiarilor centrului de a fi implicați în activități care să le faciliteze integrarea în societate, precum și pe piața muncii. Astfel, din luna septembrie 2014 derulam săptămânal activităti de informare și educare a beneficiarilor centrului, oameni rămași fără adăpost. În momentul de față coordonez seminarul de limba engleză, în cadrul căruia, împreună cu alți patru voluntari, predau beneficiarilor expresii și cuvinte uzuale.
Nu în ultimul rând, am mai activat ca voluntar la câteva festivaluri locale precum Festivalul Usturoiul, Bike Fest și multe altele.
Care sunt satisfacțiile unui voluntar?
Nu poți înțelege ce satisfacție are un voluntar până nu încerci chiar tu. Drept urmare încurajez pe oricine să se implice. Chiar dacă pe moment poate satisfacția personală e pe planul al doilea, pentru că te concentrezi pe activitate, în timp realizezi cât de multe înveți și cât de mult te ajută voluntariatul să te dezvolți atât pe plan personal, cât și profesional. Satisfacția este enormă, iar voluntariatul este ceva minunat. Ceva ce nu toată lumea poate să facă fără dedicație și pasiune. Dar dacă la sfârșitul zilei ești mulțumit de tine și de ce realizezi, atunci trebuie neapărat să continui ceea ce faci!
Nu ai cont de Facebook. Care crezi că este impactul mediului online asupra tinerilor de astăzi?
Da, am ales sa nu îmi fac cont de Facebook. Știu că pare greu de crezut că nu am și nici nu sunt tentată să-mi fac. Când cineva mă întreabă cum mă poate găsi pe Facebook, iar eu îi răspund că nu poate pentru ca nu am, rămâne uimit, considerând că o persoană nu există dacă nu are Facebook. Dar tocmai asta fac: demonstrez zi de zi că exist având în vedere că am ajuns până aici. Am auzit însă și păreri încurajatoare și mă bucur că există oameni care mă înțeleg. Nu spun ca Facebookul nu este util, pentru că este. Poți afla o mulțime de lucruri, poți să ții legătura cu prietenii, dar în același timp pierzi mult timp și, chiar dacă nu vrei, poți găsi oricând lucruri ce te pot influența negativ. Trăim într-o societate în care dacă nu faci ce fac alții sau nu ești ca toți ceilalți ești privit diferit, uneori poate chiar ești evitat.
Nu am Facebook pentru că nu am vrut să-mi fac. Nu consider că am nevoie de Facebook. Am anumiți prieteni care la fiecare mișcare făcută postează pe Facebook câte ceva, o poza, un check-in, o postare, după care își așteaptă like-urile. Eu nu vreau sa fiu așa. Nu aștept un like de la cineva ca să îmi demonstreze că fac chestii interesante sau că am poze frumoase. Nu vreau să fiu genul de persoană căreia să îi pese de câte like-uri strânge în cel mai scurt timp. Au fost momente când m-am gândit să îmi fac. Pentru că pe Facebook sunt postate anumite informații pe care vreau să le știu și eu. În grupul voluntarilor, de exemplu, se anunță activitățile ce vor urma și vreau să fiu la curent cu ele. Însă chiar și atunci găsesc câte o persoană care mă ține mereu la curent cu tot ce s-ar putea să mă intereseze. Și atunci revin la decizia inițială. Oricum, mediul online începe să aibă importanță tot mai mare pentru toată lumea și, fără să realizăm, suntem deja dependenți de el.
Vorbește-ne despre viitor. Te-ai decis ce vrei să studiezi?
Viitorul… Mereu m-am întrebat ce voi face în viață. La ce facultate să mă duc? Facultate aici sau afară? Niște întrebări foarte bune, dar la care încă nu știu răspunsul. Consider că la 17 ani este greu să știi ce vrei să faci în viață, având foarte multe opțiuni. Momentan mă concentrez asupra liceului, pentru că la anul o să susțin examenul de bacalaureat. Între timp, și ceva voluntariat. Timp de gândire mai este și vom vedea… Oricum, niște idei am în minte, însă idei bazate tot pe voluntariat. De curând am avut ocazia să particip la Forumul Tinerilor din România unde am fost la panelul turism. Am învățat o mulțime de lucruri interesante pe care vreau să le și pun în practică. Sprijinită de Asociația Tineri pentru Comunitate, voi încerca să ne promovez județul (Bistrița Năsăud), pentru că avem potențial turistic, mai trebuie doar să le arătam și altora. Trebuie să învățăm să prețuim bogățiile pe care le avem și să învățăm să ne mândrim cu ele. La capitolul acesta vom începe să lucrăm în curând.
Ce părere ai despre generația noastră?
Trăim într-o eră a tehnologiei și acum nu e de mirare să vedem un copil de cinci ani cu cel mai performant smartphone. Consider că generația aceasta se maturizează prea repede, copiii nu mai stau afară să se joace acele jocuri cu care am crescut fiecare dintre noi, în schimb au înlocuit asta cu jocurile de pe tabletă. Însă ce mă bucură este ca sunt și unii tineri care doresc să se implice și în alte lucruri, în activități extrașcolare care îi ajută să învețe lucruri noi și să își dezvolte abilitățile.
De ce crezi că e importantă implicarea activă a tinerilor în comunitate?
Tinerii de azi sunt adulții responsabili de mâine. Implicarea lor e cu atât mai importantă cu cât îi motivează pe ceilalți să facă același lucru. Unii doar de curiozitate, alții îndrumați de prieteni, oricare ar fi motivul, importante sunt voința, dedicarea, plăcerea. Fără ele este destul de greu să te implici în ceva. Dacă noi nu ne implicăm, atunci cine? Dacă noi vrem o schimbare trebuie să fim noi aceea. Lumea este oricum în continuă schimbare. Și da, tinerii au într-adevăr o influență mare asupra lumii, asupra comunității în care trăiesc. Tinerii contează pentru că ei sunt viitorul și pot schimba lumea. Trebuie să se implice și să se dedice în tot ceea ce fac.
Citește și interviurile cu Voluntarul Anului 2014 în Educație, Iarina Ștefănescu, și cu Voluntarul Junior al Anului, Smaranda Camber.
surse foto: arhiva personală a Biancăi Minodora Gherendi