Vă regăsiți în textul de mai sus? Da? Ei bine, nu sunteți singura persoană în această situație. Toți cei care îl citesc se regăsesc într-o măsură mai mică sau mai mare. Pe același principiu se bazează și astrologia, definită ca fiind arta de a descifra și de a prezice destinele pe baza studierii poziției și mișcării aștrilor, a constelațiilor sau a unor fenomene cerești[1]. O observație ce iese în evidență din definiție este statutul de „artă” al astrologiei. Mai mult decât atât, interesul pentru astrologie sau pentru citirea horoscopului își are sorgintea în dorința omului de a-și afla viitorul sau de a primi măcar câteva indicii. Există de multă vreme o credință bine înrădăcinată referitoare la faptul că poziția stelelor și a planetelor în momentul în care o persoană se naște va avea un impact de lungă durată asupra personalității, carierei și relațiilor interpersonale.

Popularitatea astrologiei a crescut vertiginos odată cu apariția presei scrise. Astfel, informații despre fiecare semn zodiacal erau și încă sunt prezentate succint spre satisfacerea curiozității cititorilor. Televizorul a reprezentat o altă modalitate de promovare, horoscopul devenind parte a programelor de divertisment matinale și nu numai. Important este să fim pregătiți asaltului de emisiuni cu tot felul de erudiți care își prezintă predicțiile.

Citirea horoscopului ca formă de entertainment este una, însă rapoarte ale National Science Board (2006) în America și ale Comisiei Europeane (2001) în Europa arată că o minoritate deloc neglijabilă de americani (34%) și un număr mult mai mare de europeni (53%) cred că astrologia „funcționează oarecum”, fie pentru că este considerată științifică, fie din alte motive personale (tradiție, naivitate, mania pentru coincidențe, preluarea informației fără a o trece prin filtrul personal).

Pentru a considera un domeniu știință acesta trebuie să îndeplinească o serie de criterii. Un articol publicat de Understanding Science le analizează și scoate în evidență carențele astrologiei ca știință. În ciuda acestor lipsuri, o bună parte din oameni nu doar crede în astrologie, ci o și consideră știință, aspect ce crește gradul de credibilitate al astrologiei. Astfel, nu se mai face distincția între știință și pseudoștiință. Această capacitate de distincție și, prin urmare, respingerea astrologiei, este considerată criteriu în a stabili gradul de alfabetizare științifică (Miller, 2004). Mai mult, cu cât o persoană deține mai multe cunoștințe, cu atât mai departe de domeniul științei va încadra astrologia. De exemplu, au fost realizate studii pentru a vedea dacă oamenii fac o confuzie între astrologie și astronomie, iar rezultate au arătat că există în mod clar o confuzie de termeni. Sufixul logos sporește confuzia în favoarea considerării astrologiei ca fiind veridică.

Locuitorii zonelor urbane, cei cu o bună educație și cu un statut ocupațional înalt sunt mai puțin predispuși în a oferi credibilitate astrologiei și prezicerilor făcute de aceasta (Allum, 2009). De asemenea, înțelegerea termenilor și a conceptelor științifice, precum și a cunoștințelor factuale din știință fac ca o persoană să aibă o mai bună capacitate de diferențiere între știință și pseudo-știință.

Utilizarea a cât mai multe detalii legate de momentul nașterii, precum și a unui limbaj pompos, care se vrea a fi unul științific (după eroarea logică: sună complicat, deci trebuie să fie științific!), crește nivelul de încredere în astrologie. Adorno[2] spunea: A climate of semi-erudition is the fertile breeding ground for astrology. Desigur, un mediu semierudit favorizează și dezvoltarea altor pseudoștiințe.

Psihologul Bertram Forer avea propriile îndoieli în privința testelor de personalitate, care pot funcționa ca un horoscop dacă nu sunt realizate adecvat. Astfel, acesta a decis să își testeze ipoteza realizând un studiu care s-a dovedit concludent. Forer a dat unui număr de 39 de studenți un test de personalitate, apoi le-a cerut să evalueze gradul de veridicitate al profilului descris. Studenții au evaluat acuratețea propriului profil de personalitate pe o scală de la 0 la 5, unde 0 era considerat un profil ce nu corespunde deloc propriei personalități, iar 5 avea o corespondență perfectă cu propria personalitate. Media acestor evaluări a fost de 4,2. Apoi, studenții au fost rugați să ridice mâna dacă testul este considerat a fi un instrument adecvat și precis în ceea ce privește descrierea propriei lor personalității. Toți studenții au ridicat mâna, fiind convinși de veridicitatea instrumentului. Ei au aflat ulterior că au primit aceeași interpretare.

You have a great need for other people to like and admire you. You have a tendency to be critical of yourself. You have a great deal of unused capacity, which you have not turned to your advantage. While you have some personality weaknesses, you are generally able to compensate for them. Your sexual adjustment has presented problems for you. Disciplined and self-controlled outside, you tend to be worrisome and insecure inside. At times, you have serious doubts as to whether you have made the right decision or done the right thing. You prefer a certain amount of change and variety and become dissatisfied when hemmed in by restrictions and limitations. You pride yourself as an independent thinker and do not accept others’ statements without satisfactory proof. You have found it unwise to be too frank in revealing yourself to others. At times, you are extroverted, affable, and sociable, while at other times you are introverted, wary, reserved. Some of your aspirations tend to be pretty unrealistic. Security is one of your major goals in life.

Bertram Forer va numi efect Barnum (cunoscut și ca efectul Forer) această tendință a oamenilor de a accepta o vagă descriere de personalitate ca potrivindu-se perfect lor înșiși, fără să-și dea seama că respectiva descriere s-ar putea aplica la fel de bine oricui altcuiva. Numele acestui efect vine de americanul P.T. Barnum, considerat a fi fondatorul circului. Acesta este cunoscut și pentru două aforisme care fac referire la modul în care își organiza spectacolele, dar care pot fi la fel de bine atribuite dorinței omului de a fi apreciat și stimat. Primul dintre acestea este: În orice spectacol, fiecare trebuie să creadă că există acolo ceva, cât de mic, special pentru el, iar al doilea – În fiecare minut se naște un fraier.

efectul barnul forrer

Efectul Barnum are câteva explicații. Potrivit cercetătorilor, se pare că, în primul rând, ne plac flatarea și discursurile care ne valorizează. Apoi, deseori, nu percepem într-o analiză decât ceea ce ne convine sau ne avantajează. Astfel, facem abstracție de elementele care nu ne caracterizează, deși sunt menționate. De asemenea, efectul crește atunci când oamenii cred că au parte de o descriere special făcută pentru ei, când descrierea este mai degrabă una favorabilă decât nefavorabilă, când descrierea nu este specifică și când caracteristicile și trăsăturile menționate sunt des întâlnite în cadrul populației din care au fost selectați subiecții. Toate aceste caracteristici sunt îndeplinite atunci când ne este prezentat horoscopul. Nici nu trebuie să fim atenți să vedem ce zodie urmează. Oricum ni se potrivesc toate.

Să dă astfel următoarea situație: Un om se trezește de dimineața, își bea cafeaua și începe să citească horoscopul. Brusc, apar șocul și groaza: i se spune că azi se va certa cu șeful. Ajunge la serviciu cu o falcă în cer și una în pământ, pierde niște dosare, se strică imprimanta, mai face alte boacăne și gata: șeful îl ceartă. Desigur, există și cazul fericit în care i se spune că va avea o zi minunată, iar acest lucru îi va lumina starea de spirit. Horoscopul a avut dreptate. Fals! Psihologic, prin citirea horoscopului ne putem confrunta și cu ceea ce se numește profeția care se autoîmplinește. Cu alte cuvinte, așteptările noastre ne determină, adesea, să provocăm în mod inconștient situațiile în care credem. Astfel, se confirmă ceea ce se presupune că știam deja.

Efectul Barnum este o tehnică ce stă și la baza citirii în palmă, a prezicerilor și a altor forme de citire a trecutului sau de prezicere a viitorului.

Cei care susțin a avea puteri paranormale exploatează această tehnică alături de citirea la rece, un set de tehnici prin care sunt obținute informații relevante prin afirmații generale, prin observarea limbajului corporal si a reacțiilor subiectului (așa lucrează Jane din The Mentalist).

Acest efect apare în mai mare măsură în cazul persoanelor cu o nevoie deosebită de aprobare sau cu tendințe de supunere, de conformism față de autoritate. Sunt acele persoane care iau lucrurile așa cum sunt, pentru că oricum nu pot face nimic, lucrurile sunt predestinate să fie așa.

Pentru a nu lăsa acest efect să ne înșele, consider că este important să luăm aminte la spusele lui Forer:

Thus, the individual is a unique configuration of characteristics each of which can be found in everyone, but in varying degrees.

Bibliografie:

150 de experimente în psihologie pentru cunoașterea celuilalt, Serge Ciccotti, 2007, Polirom
De ce cred oamenii în bazaconii?, Michael Shermer, 2009, Humanitas
The Fallacy of personal validation: A classroom demonstration of gullability, Bertram R. Forer, Veterans Administration Mental Hygiene Clinic, Los Angeles, 1949
What Makes Some People Think Astrology is Scientific?, Nick Allum, Department of Sociology University of Essex, 2009
It’s not you, it’s Capricorn: Testing Astrological Compatibility as a Predictor of Marital
Satisfaction
, David Dryden Henningsen, Mary Lynn Miller Henningsen, Northern Illinois University, 2013
http://undsci.berkeley.edu/article/astrology_checklist


[1] dexonline.ro
[2] Filozof și critic social german

surse foto: 1 – (c) Miky Voinea; 2