Luna aceasta nu doar în Franța au avut loc atentate, ci și în Nigeria. Pe 3 ianuarie 2015, Boko Haram a organizat cel mai sângeros atac al lor, putând fi ușor numit masacru, asupra civililor din orășelele Baga și Doro Baga, din nordul-estul țării, unde gruparea extremistă își desfășoară activitatea. Această zonă a mai suferit pierderi de vieți omenești și în 2013, când au fost omorâți în jur de 200 oameni[1], dar anul acesta Boko Haram a ucis aproximativ 2500 de oameni[2] și a ars casele, clinicile și școlile până la temelie. Cadrele obținute de Amnesty International arată ravagiile produse: peste 3700 de construcții au fost complet distruse.
Aceste imagini detaliate arată devastarea de proportii catastrofice în cele doua orașe, unul dintre ele a fost aproape ras de pe suprafața pământutului în patru zile. (Daniel Eyre, cercetător la Amnesty Nigeria)[3]
Astfel, în prima imagine din satelit a orașului Doro Baga, luată pe 2 ianuarie 2015, se pot observa copaci și un complex de construcții dese. Fotografia de sub aceasta, făcută pe 7 ianuarie 2015 tot din satelit, arată că aproape toate construcțiile au fost, după cum spunea și Daniel Eyre, rase de pe suprafața pământului. Poza demostrează nivelul distrugerii, zonele cu roșu indicând vegetația sănătoasă.
Violența din Nigeria creată de Boko Haram nu trebuie văzută ca o evidență a „ciocnirii dintre civilizații” – țara fiind divizată între musulmani în nord și creștini în sud –, ci mai degrabă ca o atenționare la diferența dintre islamul radical și cel moderat, deoarece Boko Haram a ucis un număr mult mai mare de oameni decât au fost uciși în Paris.
Deși Statele Unite ale Americii au creat un fond de 40 milioane de dolari – Global Security Contingency Fund – pentru ca Nigeria, Niger, Ciar și Camerun să lupte împotriva Boko Haram, aceștia din urmă nu au putut fi opriți. Își vor înceta eventual activitatea după noile alegeri prezidențiale din februarie anul acesta, odată cu formarea unui guvern mult mai competent, deoarece în timpul actualei guvernări atacurile lor s-au intensificat. Indirect, Boko Haram pare a îl ajuta pe actualul președinte, Goodluck Jonathan. Prin atacurile sale, grupul dislocă foarte mulți locuitori din nord, ce sunt pro-Buhari (oponent la prezidențiale), astfel încât, neexistând o lege ca cei dislocați să poată vota în alte secții de votare, situația îl va avantaja pe Goodluck Jonathan. Grupul Boko Haram demonstrează astfel că poate întrerupe procesul democratic – o realizare extraordinară a oricărei insurecții.[4]
Dar cine este această grupare Boko Haram, al cărei nume semnifică literalmente „educația vestică este un păcat” în limba hausa, deoarece grupul respinge conceptele vestice precum teoria evoluției sau Big Bang? Oficial, ei se numesc Jama’atu Ahlis Sunna Lidda’Awati Wal-Jihad (“People Committed to the Prophet’s Teachings for Propagation and Jihad” – „Oamenii Devotați Învățăturii Profetului pentru Propagare și Jihad”) și reprezintă o mișcare islamistă militantă, teroristă, înființată în 2002, cu baza în nord-estul Nigeriei și având activități adiționale în Ciad, Niger și Camerun. Soldații lui Boko Haram provin din medii sărace și sunt tineri needucați religios[5] ce participă la crimele din această țară, într-un mediu unde se amestecă sărăcia și conflictele tribale. Grupul este condus în prezent de Abubakar Shekau, după ce fondatorul acestuia, Mohamed Yousuf, a fost executat de către armată în 2009. Boko Haram este declarată organizație teroristă de către Noua Zeelandă, Australia, Regatul Unit al Marii Britanii, Canada, Statele Unite și de către Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, care a desemnat-o ca afiliată al-Qaeda.
Boko Haram a câștigat vizibilitate internațională în aprilie 2014, când a răpit 276 de liceene din școala de la Chibok si a răspândit indignare la nivel global, astfel că la o sută de zile de la răpirea lor a fost demarată o campanie în social media pentru eliberarea fetelor, #bringbackourgirls, campanie susținută chiar și de Michelle Obama. Deși a avut o largă răspândire, de la staruri hollywoodiene la persoane politice, nici până în prezent elevele din Chibok nu au fost eliberate, 219 fiind în continuare ținute cu forța de Boko Haram, și doar un număr mic reușind să fugă.
Atacurile grupării evoluează și se diversifică de la an la an, aceasta încercând să își consolideze poziția în nord-estul țării și dorind ca pe viitor să transforme Nigeria într-un stat complet islamic. Inițial, ei nu intenționau să răstoarne în mod violent guvernul, dar conducerea dură a acestuia, în special brutalitatea poliției, a determinat grupul să își radicalizeze acțiunile. De la bombardarea sediului poliției din capitala Abuja și a sediului Organizației Națiunilor Unite în 2011, Boko Haram a trecut în ultima vreme la folosirea femeilor ca atentatori sinucigași, întrucât acestea pot să ascundă cu ușurință bomba sub văl sau burka. Doar vara trecută au avut loc cinci atacuri, în general în zone aglomerate cu civili. În ultima perioadă atentatele au fost fără precedent, gruparea folosind copii pe post de atacatori sinucigași – pe data de 10 ianuarie 2015, o fetiță având în jur de 10 ani a detonat un explozibil ascuns sub văl într-o piață aglomerată din nordul Nigeriei, omorând cel puțin 16 oameni și rănind mai mult de 20[6].
Ca peste tot, și în Nigeria se petrec evenimente frumoase, dar ce se întâmplă în ultima vreme acoperă totul și atentatele par a scapa de sub control. Până la urmă se pune întrebarea: chiar nu se poate opri un grup terorist, în condițiile în care guvernul nigerian a primit consiliere de la experți internaționali? Sau poate nu se vrea oprirea lui, civilii fiind doar daune colaterale.
Atentatul, chiar dacă a avut peste 2000 de victime, un număr mult mai mare decât în Paris (aproape 20), nu pare să fi atras atât de multă panică cât a atras cel din capitala europeană. Poate pentru că este pe un alt continent, fără legături atât de strânse cu Europa și America. Totuși, ar trebui să avem în vedere faptul că lumea contemporană a făcut ca distanţele să nu mai fie aşa de mari între continente și ar trebui să reacţionăm pentru a împiedica astfel de atrocităţi să cuprindă lumea întreagă. Distanța între țări e una. Distanța dintre oameni e problema.
[1]http://www.nytimes.com/2013/04/30/world/africa/outcry-over-military-tactics-after-massacre-in-nigeria.html
[2]http://www.mediafax.ro/externe/cum-arata-asezarile-nigeriene-dupa-un-atac-al-boko-haram-peste-2-500-de-oameni-au-fost-ucisi-la-inceputul-lunii-ianuarie-video-foto-13767415
[3]http://www.ft.com/intl/cms/s/0/4f0da56e-9c99-11e4-a730-00144feabdc0.html?siteedition=uk#axzz3PAT2j2kz
[4]http://foreignpolicy.com/2015/01/16/boko-haram-nigeria-goodluck/?wp_login_redirect=0
[5]http://blogs.cfr.org/campbell/2013/08/29/the-different-faces-of-boko-haram/
[6]http://news.yahoo.com/child-suicide-bomber-kills-least-16-nigeria-074030929.html