De-a lungul timpului am avut privilegiul de a lucra în diferite medii și, în acest fel, am cunoscut tineri implicați, dornici să lase o urmă în societate prin toate activitățile lor, oameni al căror exemplu îmi doresc să îl urmez. Un astfel de coleg este Robert Lupițu, un tânăr ambițios, venit în București în urmă cu un an pentru a urma cursurile de masterat, dar cu planuri mari nu numai pentru el însuși, ci și pentru toți tinerii din țară. Discutând cu el, am observat pasiunea cu care vorbește despre lucrurile în care crede și am realizat că, de cele mai multe ori, nu ideile sunt cele care ne lipsesc, ci acea scânteie care să ne determine să le realizăm. Robert nu duce lipsă nici de una, nici de cealaltă, iar modul în care vorbește despre importanța campaniei Decide pentru TINEri, pe care o coordonează, dovedește cu prisosință acest lucru.
Cine este Robert Lupițu, dincolo de toate activitățile pe care le desfășoară, dincolo de spiritul civic pe care îl promovează? Povestește-ne câte ceva despre omul Robert.
Cine e Robert Lupițu? Robert Lupițu este un tânăr – la fel ca mulți alții din România, ca aproximativ 2.5 milioane de oameni cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 ani, dacă plasăm tinerii între aceste repere de vârstă – care își dorește să facă o diferență, să lase ceva în urmă, să evolueze și să realizeze lucruri care să conteze pe plan național, în funcție de domeniile pe care eu mi le prioritizez. Actualmente, sunt interesat de domeniul tinerilor, pentru că eu consider că suntem cea mai importantă resursă a țării și de aceea cred că trebuie să investim în materie de educație și de principii și valori sănătoase. Însă marile mele pasiuni rămân diplomația și relațiile internaționale, iar în viitor sper și îmi doresc să îmi concretizez așteptările profesionale în domeniu pe termen lung.
Pe lângă acestea, mă mândresc că sunt din Craiova, oltean get-beget, cum s-ar spune. Pe primul plan se află studiile de masterat, pe care vreau să le finalizez cu bine și pe parcursul cărora îmi doresc să acumulez cunoștințe cât mai multe, atâta timp cât se poate. Totodată mă gândesc și la posibilitaea urmării studiilor doctorale. Am o experiență de 5 ani în mișcarea studențească, am fost lider al studenților în Facultatea de Științe Sociale din Craiova, precum și vicepreședinte al Uniunii Studenților din România, timp de un an de zile. Actualmente sunt expert la Forumul Tinerilor din România pe domeniul democrației participative și educației politice, iar în această calitate coordonez și campania Decide pentru TINEri. În paralel cu acestea sunt colaboratorul la portalul multi-media CaleaEuropeană.ro și dezvolt și câteva proiecte personale de viitor. La vârsta asta trebuie să fim ca un burete, să absorbim tot ce se poate, pentru că va veni și momentul în care vom deveni selectivi, în funcție de timpul care ne va presa din ce în ce mai mult.
Aș vrea să amintesc două aforisme care pe mine mă motivează. Unul este atribuit lui Mahatma Gandhi – Fii tu însuți schimbarea pe care vrei să o vezi în lume!–, un om ceea a realizat lucruri mărețe pentru a sprijini India spre independență. Și să nu îl uităm pe Nelson Mandela, un alt mare luptător al cauzei în care credea, cu Educația este cea mai puternică armă pe care o poți avea pentru a schimba omenirea!
De unde ai dobândit pasiunea pentru educația civică pe care o promovezi prin activitățile tale?
Pasiunea aceasta a pornit din liceu, în momentul în care am fost ales șef al clasei, într-o clasă cu 6 băieți și 23 de fete, dintre care una era și este în continuare prietena mea – o experiență amuzantă și frumoasă. Recunosc că am avut o dirigintă și un corp profesoral care și-au dorit foarte mult să ne implice în activitățile pe filieră filologică, istorică și de limbă latină. Din acel moment, noi am încercat să sprijinim școala participând la foarte multe activități, chiar și la campanii de curățenie în curtea liceului, precum și la schimburi de experiență cu alte licee. Deși nu am talent artistic, am fost în echipa tehnică a trupei de teatru a liceului, care a participat la un concurs în Ankara, unde a obținut un premiu special. De aici mi-am dezvoltat dorința de a mă implica în orice proiect despre care am considerat că îmi poate adăuga plus valoare atât mie, prin dobândirea de experiență, cât și grupului cu care m-am cristalizat în perioada liceului și cu care am continuat o perioadă, în timpul facultății, să realizez lucruri în sprijinul studenților și al tinerilor.
Care este, în viziunea ta, importanța alegerilor pentru un stat, în general, și pentru cetățenii acestuia? Pornind de aici, te-aș ruga să ne spui povestea campaniei Decide pentru TINEri?
Fundamentală. Și asta pentru că, dincolo de ideea de stat, prevalează ideea de democrație. Spre exemplu, nu știu cât de importante erau alegerile în statele comuniste, când președinții sau liderii de partid câștigau cu 99,98% (mai rămâneau acolo 0,02% pentru statistică), dar într-o democrație sunt esențiale. Dincolo de faptul că îți oferă posibilitatea de a-ți exprima propria opțiune, îi oferă și alesului posibilitatea de a fi legitimat cât mai corespunzător, iar acest lucru înseamnă o prezența mare la vot (60-70%). În același timp, eu consider că o astfel de prezență îi întărește și mai bine nivelul și percepția de responsabilitate față de cetățeni. În momentul în care ești ales de 30% dintre cei care au posibilitatea de a te alege, tu practic vorbești doar pentru cei 30%; să nu ne mințim că un politician care primește votul a 30% dintre cetățeni îi reprezintă pe toți, întrucât ceilalți nu și-au exprimat dreptul.
Tocmai din acest motiv noi ne dorim ca tinerii să iasă la vot, să legitimeze alesul sau aleasa, dar totodată să le arate că există o masă critică, cât și una latentă. Însă ea va trebui să se manifeste, să-și descopere acest potențial și să participe la vot, pentru că numai așa vom putea să punem ca „prioritate zero” pe agenda publică tinerii și educația. În momentul în care aproximativ 2,5 milioane de tineri cu drept de vot ar ieși la urne, categoric ar atrage atenția politicienilor angrenați în alegeri. Pentru că 2,5 milioane pot schimba președintele. Să nu uităm că în 2009 diferența dintre primii doi clasați a fost de 70.000 de voturi, deci cred că ne putem închipui ce ar putea reprezenta milioane de tineri care ar vota. Ei trebuie să meargă la vot indiferent de opțiunea lor și indiferent de propria orientare politică. Este dreptul tău să votezi cu cine vrei, este foarte important să faci lucrul acesta, să nu îți fie votul manipulat, dar să votezi informat.
Aceasta a fost și motivația principală care a stat în spatele campaniei Decide pentru TINEri, deoarece s-au creat numeroase percepții negative privind participarea la vot, dar și cu privire la dorința tinerilor care vor să schimbe ceva în politică. Acest lucru este oarecum normal, deoarece atunci când vezi atâtea certuri și atâtea interese, uneori meschine, nu îți mai dorești să ai de-a face cu o asemenea tagmă sau să te raliezi acesteia. Astfel, și participarea la vot este diminuată considerabil. Pot spune că în acest sens la Forumul Tinerilor din România am și identificat câteva sloganuri pe care noi le considerăm foarte sugestive, spre exemplu:
Hai să fim, măcar acum, pentru prima dată, mai mulți decât gălețile electorale!
Asta pentru că nu o găleată stabilește pe cine votez eu sau mă ajută să mă hotărăsc, ci ceea ce își dorește politicianul respectiv să facă pentru țara sa. Sau:
Să voteze conștiința pentru noi și nu pomenile electorale!
Aceste lucruri consider eu că sunt esențiale și, odată cu votul, ar trebui pornită și o insuflare a ideii de educație politică în rândul tinerilor, nu în sensul educației partidice, ci în sensul înțelegerii conceptelor politice, cum ar fi politica centru-stânga, stânga, dreapta, diferența între politică, politici publice și sistem politic. În momentul în care te referi la o politică, te referi la schimbarea transportului în comun într-un oraș. Aceea nu este politică, este o politică publică identificată ca urmare a unei nevoi a societății și orașului respectiv. Politica înseamnă dezbatere, oratorie, ideologie, precum și punerea în practică a anumitor viziuni și idealuri, care trebuie să se coreleze cu trăsăturile inerente societății și cu ceea ce se întâmplă în interiorul său.
Există totuși în continuare o masă de persoane nemulțumite care militează pentru absența de la vot, ea manifestându-se și la alegerile pentru Parlamentul European și acum. Cum îi convingem pe cei înverșunați că și votul lor contează?
Până la a-i convinge că votul lor contează, avem nevoie de transparență la nivel de instituții decizionale. Când se va realiza acest lucru și nu va mai exista acea senzație că se lucrează cu ușile închise, cu interesele celor puțini, abia atunci cred că vom putea discuta și despre o schimbare de percepție în rândul tinerilor care susțin absenteismul la vot. Consider că cei ce susțin un astfel de comportament sunt convinși că participarea lor la vot ar legitima un sistem care nu le promovează interesele și nu le ascultă problemele. În sensul acesta, mă gândesc la opiniile prietenilor mei, unul dintre ei spunând că votul este primul pas spre o revoluție, dar nu spre o revoluție în adevăratul sens al cuvântului, ci spre una a ideilor și a insuflării faptului că tinerii contează. Foarte mulți dintre noi ne vom implica în ceea ce înseamnă societate civilă, proiecte și programe care să sprijine dezvoltarea sustenabilă a României. În felul acesta, participarea la vot nu înseamnă doar a pune o ștampilă. Chiar auzeam zilele trecute la Lucian Mândruță o exprimare care mi-a atras atenția în sens pozitiv: Principala urmă pe care o lași în democrație este la urnă. Revenind însă la ce spuneam anterior, tinerii trebuie să meargă la vot informați. Un om informat care merge la vot va lua o decizie cu mult mai bună pentru viitorul său decât unul care nu înțelege fenomenul sau votează pentru doar pentru că trebuie.
Ce înseamnă un tânăr informat în privința alegerilor? Acela este o persoană care nu va fi influențată de declarații sau elemente de campanie, chiar dacă actualmente programele politice ale candidaților subliniază relativ problemele tinerilor și vorbesc, la modul general, de locuri de muncă. Haideți să fim onești – președintele nu poate crea locuri de muncă. Potrivit Constituției, începând de la articolul 80 până la articolul 101, președintele are atribuții esențiale în politica externă și în domeniul apărării. Are câteva drepturi în ceea ce înseamnă grațierea individuală, numirea Guvernului pe baza propunerii Parlamentului și majorității, conducerea Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Președinția României este o funcție de reprezentare, iar în sensul acesta tinerii trebuie să conștientizeze că un președinte nu le poate crea locuri de muncă, dar ei trebuie să se uite dacă vreunul din acei candidați sau toți sau niciunul au în viziunea lor o societate care să sprijine tinerii. Indiferent de declarațiile sale, orice președinte trebuie să vină cu un program, nu i-aș spune politic, ci mai degrabă program de viziune. Este imperios necesar ca el sau ea să aibă o radiografie a ceea ce se întâmplă în țara sa. Foarte important în perioada aceasta – mai ales că majoritatea dintre tineri sunt și studenți – este să ne rezervăm puțin timp să mai studiem și niște programe electorale și programe politice ale candidaților și să votăm în cunoștință de cauză. Să mergem cu acea ștampilă și să o punem acolo unde considerăm noi, dar să o facem. Aici îmi vine în minte o altă idee vehiculată pe o rețea de socializare de către un prieten și care mi-a atras atenția în mod deosebit: Dacă tu vei lipsi de la vot, și politicianul va lipsi de la datorie.
Pentru că aminteai de nehotărârea unora cauzată de absența transparenței, care este părerea ta despre democrația din România?
Voi începe cu o afirmație a regretatului Silviu Brucan, care spunea că ne vor trebui 20 de ani pentru a înțelege ce este democrația. Chiar în ziua în care noul președinte va prelua noua funcție, se vor comemora 25 de ani de la Revoluție, de la dispariția și implozia sistemului comunist. Aș spune că democrația se află la un nivel la care trebuie mult mai bine înțeleasă, mult mai bine conceptualizată. Noi am preluat modelul unui sistem politic care era extrem de profitabil sau, mai degrabă, avea o putere de atracție pentru societate, în sensul că aderai la libertatea de mișcare, de exprimare, la dreptul la o viață privată, dreptul de a te asocia liber. Deci, iată, vorbim despre drepturi și libertăți – sunt principalele lucruri care au fost promovate. Consider că, prin raportarea numai la aceste elemente, democrația din România s-a dezvoltat mai lent și uneori drumul a fost chiar foarte anevoios, pentru că, iată, suntem în 2014, și observăm că mai este nevoie de timp pentru a realiza multe lucruri. Democrația nu înseamnă numai drepturi și libertate. Democrația înseamnă responsabilitate, respectarea demnității umane, respectarea minorităților, un alt lucru – care a devenit aproape un trend, deși este o realitate care nu poate exista decât în democrație –, şi anume egalitate de șanse și de gen și nondiscriminare. Democrația nu este numai ce s-a spus și definiția generică – libertate. Se adaugă și toate cele menționate mai sus. Ea înseamnă și respect pentru sine și cei din jur.
Consider că înțelegând lucrurile acestea, care, la nivelul opiniei publice și al societății din România, nu sunt foarte bine întipărite, vom reuși să înțelegem și să utilizăm corespunzător instrumentele democrației. Deși voi folosi un truism, doresc să accentuez că există un decalaj între rural și urban, atât la nivel de percepție, cât și la nivel de educație democratică, educație civică și educație politică și alte chestiuni. Și aici este necesar să aducem la un nivel cât mai apropiat opinia categoriilor sociale.
În plus, noi avem un avantaj pe care foarte mulți nu îl iau în considerare sau de care nu profită. La noi nu este neapărat o problemă că suntem în urma statelor occidentale, o putem transforma într-un atu. De ce spun asta? Pentru că vedem ceea ce ei greșesc și ceea ce la ei nu funcționează optim, iar în momentul când ajungem în punctul în care trebuie să soluționăm aspecte față de care au reacționat și statele occidentale, dar într-un mod greșit, noi putem să adaptăm și să ne prevalăm de toate pârghiile și de toate opțiunile pe care le avem pentru a construi democrația în continuare. Să nu credem că vor mai trece încă 25 de ani și România va fi o democrație; nu, democrația este un proces care se construiește în timp. Mulți ar da exemplul Americii, însă ea a mers pe acest sistem din 1776, ei nu au experimentat alte opțiuni. Noi am trecut prin diverse forme politice, iar cultura istorică trebuie să ne ajute în sensul acesta să depășim momentele critice și să construim încet, dar sigur. Și să nu ne speriem dacă în 10 ani nu vom fi mulțumiți de nivelul democratic, înseamnă că mai sunt lucruri de îmbunătățit, iar unde mai sunt lucruri de îmbunătățit există motivație. Dacă s-ar ajunge la un nivel în care s-a realizat totul, care ar mai fi motivația?
Pentru că tot ai amintit de educația politică și de educația civică, cum vezi tu acest tip de educație astfel încât să ajungă și la oamenii din mediul rural și la cei nemulțumiți, pentru a-i mobiliza, pentru a determina o implicare mai mare din partea cetățenilor?
Acum câțiva ani probabil aș fi spus că este suficient să avem în școli ore de educație civică și, mai mult decât atât, și respectate, pentru că există cazuri în care acestea sunt considerate de importanță secundară pe lângă cele de matematică, spre exemplu. Dar, în acest moment, cred că este foarte important ca ONG-urile din România, care sunt foarte multe (să sperăm că nu vom ajunge, în mod asemănător marelui George Călinescu, care vorbea despre o inflație de valori, să vorbim despre o inflație de ONG-uri sau o inflație de diplome), să se implice și mai mult. Există proiecte la care pot aplica, proiecte de conștientizare și de ridicare a interesului tinerilor și a diferitelor segmente sociale pentru anumite subiecte, cum ar fi chiar educația civică, cultura votului sau educația politică.
Oamenii trebuie să înțeleagă conceptele la un nivel cât mai de bază, pentru că, în momentul în care cunoști direcții generale, este mult mai ușor să te îndrepți spre specific. Într-adevăr, în rândul populației rurale, principala problemă este că trebuie să îți diversifici foarte mult formele de abordare, trebuie să fii cât mai apropiat de ei și trebuie să mergi în comunitățile lor. Și în sensul acesta cred că și partidele trebuie să se implice pentru că au o responsabilitate. Dacă ele își doresc cu adevărat să respecte ceea ce este scris în programele lor politice și electorale, ar trebui să creeze acțiuni în sensul acesta care să fie cât mai transparente și de informare generală; cu alte cuvinte, să nu vorbească despre activitățile și cât de bune sunt ele, ci să educe populația, fie ea urbană sau rurală.
Te-aș ruga să adresezi un îndemn tinerilor noștri cititori. Ce consideri că este foarte important ca ei să facă?
În general, tinerii trebuie să se implice. Cum spuneam și la începutul acestui interviu, tinerii trebuie să fie ca un burete, să absoarbă tot ce se poate, să se implice în cât mai multe acțiuni, să-și dezvolte spiritul civic, dialogul și comunicarea, backgroundul cultural și să-și coreleze drepturile, obligațiile și libertățile care decurg din anumite acțiuni cu responsabilitate în primul rând față de sine și apoi cu responsabilitate socială. Să meargă la vot nu pentru că trebuie, ci pentru că este un pas esențial spre o mai bună democratizare a societății și pentru că este foarte important ca ei să decidă pentru ei. Când ne-am gândit la sloganul Decide pentru TINEri, am scris tine cu majuscule pentru că decizi în primul rând pentru tine și pentru tineri. Suntem foarte mulți, putem fi o voce puternică, ne dorim să fim o astfel de voce, ne dorim să fim și vom fi viitorul acestei țări. Sunt convins că țara aceasta se va clădi sau se va reclădi în continuare pe umerii noștri și, fiind cât mai implicați, având cât mai multe cunoștințe asupra tuturor subiectelor din sfera publică, putem reuși acest lucru. Dar, foarte important, nu trebuie să interpretăm politica drept o rampă de lansare. Să fim foarte buni profesioniști pe domeniul pe care l-am ales, fie că suntem ingineri, fie că suntem medici, fie că vom fi diplomați, fie că vom fi analiști sau consultanți, să fim foarte buni pe domeniul nostru și în politică să venim cu toată expertiza și experiența noastră.
Îmi doresc ca tinerii să decidă pentru ei pe 2 și 16 noiembrie. Sunt foarte mândru că o organizație atât de frumoasă și extrem de tânără precum Forumul Tinerilor din România are această viziune a unei societăți în care tinerii sunt integrați și își dezvoltă întregul lor potențial, atât pentru ei și pentru mulțumirea lor, cât și pentru îmbunătățirea societății, iar campania Decide pentru TINEri se raliază acestei idei și acestei filosofii. Sperăm, Doamne-ajută, să urmeze vremuri frumoase pentru noi, tinerii.
Ne dorim ca tinerii să iasă în număr cât mai mare la vot și aș adăuga următorul lucru: Nu fi indiferent, tinere votant! E viitorul tău în joc!