Voluntariatul este un virus. Un virus care se ia şi care contaminează cu entuziasm, încredere şi disponibilitate. Cred că acestea sunt principalele atribute ale unei lumi pe care nu mai vrei să o părăseşti odată intrat în ea. În momentul în care ajungi voluntar, îţi înţelegi rolul şi îţi asumi statutul, primeşti biletul de intrare într-o comunitate de oameni care devin deosebiţi şi care sunt gata să se identifice între ei oriunde. Am trăit acest sentiment când am stat de vorbă cu Mihaella Ion, membru fondator al asociaţiei Atelier de creaţie, manager cultural şi  un om care crede în industria creativă din România. ONG-ist cu experienţă, Mihaella atrage atenţia prin profesionalism şi dorinţa de a mişca lucrurile într-o Românie despre care afirmă că îi place la nebunie.

Din punctul tău de vedere, cum este privit voluntariatul în România?

Eu voluntariez de 10 ani şi în toată această perioadă părinţii şi prietenii mi-au spus că este o pierdere de timp şi că nu fac nimic util pentru viaţa mea. Cu toate astea nu am renunţat, iar acum am ajuns la stadiul în care cred că am făcut o alegere foarte bună când am decis să fac voluntariat pentru diferite ONG-uri, deoarece am acumulat foarte multă experienţă. Şi legând experienţa mea adunată în acest domeniu cu ce se întâmplă acum în România, cred că avem parte de un lucru foarte fain şi anume legiferarea activităţii de voluntariat. Noi, în ONG-ul nostru, am ales încă de la început să încheiem contracte cu voluntarii, să fim cât mai fair, să le oferim adeverinţe, fişe de post, fiecare să ştie ce are de făcut, când şi cât, în limita timpului disponibil. Credem că este important să acordăm atenţie acestor detalii şi ne bucurăm de apariţia legii voluntariatului.

După 10 ani de voluntariat ai decis să îţi înfiinţezi, alături de doi prieteni foarte dragi, propriul ONG, Atelierul de creaţie. Care au fost primele greutăţi pe care le-aţi întâmpinat?

Prima problemă cred că a fost birocraţia românească, doi istorici de artă şi un sunetist au făcut un ONG şi ne-am lovit de tot ce înseamnă legislaţie, acte, formulare de depus la ANAF. Ne-a fost foarte greu să învăţăm legislaţia românească. Noi am crezut că e cool să ai un ONG, cu câţiva voluntari, fără prea multe bătăi de cap. Însă birocraţia românească ne-a adus cu picioarele pe pământ şi am ajuns să ştim ce înseamnă un proiect cultural făcut conform standardelor şi normelor legale. Un alt obstacol cred că a fost reticienţă prietenilor şi a părinţilor când le-am zis că deschidem un ONG, însă noi ne-am ţinut de treabă, iar în doi ani am reuşit să ajungem acolo unde ne-am propus, prin forţe proprii. Ca orice mare proiect, nu poţi să fii grandios de la început, trebuie să creşti, să te dezvolţi, să faci greşeli, să faci lucruri bune pe care apoi să le duci mai departe.

Voluntariatul cunoaşte mai multe forme, iar una dintre ele este dimensiunea virtuală. Ce înseamnă pentru organizaţia ta voluntariatul virtual?

Noi credem foarte mult în voluntariatul virtual, în voluntariatul când ai timp şi chef, şi nu când vrea neapărat preşedintele ONG-ului sau directorul de proiect să solicite un voluntar. Voluntariatul virtual înseamnă că nu trebuie să te întâlneşti faţă în faţă cu managerul de proiect sau coordonatorul de voluntariat. Se poate comunica pe Skype sau Facebook. În ONG-ul nostru presupune doar să îţi faci treaba pe care ţi-ai asumat-o, să mergi la evenimente, să faci recenzii, să participi la întâlnirile online, să vii cu idei pe grupurile de Facebook şi de yahoo pe care le avem. Înseamnă să faci voluntariat uneori chiar din faţa calcultorului tău de acasă, folosindu-ţi timpul în mod util atât pentru tine, cât şi pentru organizaţia pentru care voluntariezi. Şi funcţionează. Majoritatea voluntarilor noştri şi redactorilor sunt din alte oraşe decât din Bucureşti. În Bucureşti avem 10 voluntari, iar ceilalţi 40 sunt fie din Târgu Mureş, Cluj sau Constanţa, fie din alte ţări ca Germania, America,  Anglia şi Franţa. Se duc la diferite evenimente la care sunt acreditaţi, scriu articole şi ulterior le publică pe Atelierul. Sau un alt lucru fain când ai voluntari din diferite oraşe, este că dacă ai nevoie de un partener media sau de orice partener dintr-un alt oraş trimiţi un voluntar care îţi cunoaşte foarte bine activitatea şi el te reprezintă în acest oraş. Am preluat această ideea de voluntariat virtual de la AIDA (Asociaţia pentru Iniţiative Durabile Alternative) pentru care am voluntariat timp de 5 ani. Este o asociaţie cu diferite departamente în Bucureşti, Cluj şi Buzău, iar prin voluntariatul virtual am ajuns să fiu redactorul şef al unei reviste pe care o aveau, revista Arte. În prezent folosim voluntariatul virtual în organizaţia noastră, încercând să nu stresăm foarte mult voluntarii.

Atelierul de creaţie are deja patru ani. Ce aţi învăţat până acum?

Că trebuie să comunici foarte mult cu cei din jur, trebuie să ajuţi şi trebuie să ştii când să ceri ajutorul, trebuie să ai un contabil şi un avocat bun, să oferi critici constructive, să faci evenimente care au un impact social cât mai mare şi să încerci să ajuţi cât mai multe categorii sociale. Să ajungi să influenţezi cât mai mulţi oameni. Un ONG trebuie să se gândească foarte bine la mesajul pe care vrea să-l transmită. Nu poate să lanseze un mesaj în eter fără să şi-l asume. Asumarea  cred că este cel mai important lucru pe care trebuie să-l facă un ONG şi un proiect.

Conduci un ONG care desfăşoară activităţi culturale. Ce părere ai despre managementul cultural în România?

Managementul cultural există în România la un nivel redus, dar în plină dezvoltare şi cred că societatea civilă face ca managementul cultural să fie un domeniu din ce în ce mai profesionist.  Un element important cred că este networkingul. Există cursuri de management cultural, există întâlniri ale managerilor culturali şi o grămadă de proiecte culturale europene sunt realizate pentru crearea unei comunităţi de manageri culturali care lipseşte în România. Fiecare lucrează pentru sine şi pentru proiectul său, dar nu poate să treacă bariera de a da informaţia mai departe, pe principiul sharing is scaring. Trebuie să se înţeleagă că trei sau mai multe ONG-uri pot face un proiect mai grandios decât dacă l-ar face singure sau dacă ar face un brainstorming separat. Şi cred că o comunitate bine stabilită a managerilor culturali trebuie creată în cel mai scurt timp pentru ca dezvoltarea industriei creative să fie cursivă, să existe voci unitare pregătite să taxeze derapajele sau să ofere o direcţie coerentă de dezvoltare a domeniului cultural.

Mai este foarte puţin până la Noaptea albă a Creatorilor şi Designerilor de produs, eveniment marca Atelierul de creaţie. Este a treia ediţie. Cu ce noutate veniţi anul acesta?

Proiectul Noaptea albă a Creatorilor şi Designerilor de produs înseamnă o seară în care promovăm designul de produs, industria creativă din România. Pentru prima dată, la această ediţie, nu va fi nimic de vânzare în afară de materiale promoţionale ale evenimentului.  Designul de produs trebuie să ajungă la statutul de operă de artă şi trebuie să schimbe preconcepţia că orice este handmade sau făcut de un singur om, într-o serie limitată, nu este considerat o operă de artă. Noi, ca ONG şi ca iniţiatori ai proiectului, considerăm că trebuie să lucrăm foarte mult la acest aspect ca obiectele de autor să fie considerate opere de artă şi să-şi primească statutul pe care îl merită, să nu fie considerate doar simple creaţii, simple bijuterii. Credem că handmade-ul nu este destinat doar persoanelor care îl fac din pasiune şi din timp liber, ci şi celor care au înţeles că pot face mult mai mult şi au dezvoltat o afacere. Acest lucru încercăm să-l promovăm prin eveniment, pe cei care au putut să treacă de la nivelul de artizani în handmade la nivelul de designeri de produs, la nivelul de creatori de produse unicat.

Unde se desfăşoară ediţia din acest an?

Pentru prima dată Noaptea Albă a Creatorilor şi Designerilor de produs se va desfăşura în trei oraşe din România, în Bucureşti, Iaşi şi Cluj. Ne-am dorit acest lucru pentru că am înţeles că se poate crea un networking veritabil între designerii de produs din trei centre universitare cu tradiţie în România. Ei pot, astfel, să socializeze şi să colaboreze mai mult.

Vă invităm cu această ocazie la Noaptea Albă a Creatorilor şi Designerilor de produs în Bucureşti, pe 20 septembrie, în trei spaţii de consum de cultură, toate aflate pe B-dul Dacia, nr. 77: Institutul Cultural Francez, cinema Elvira Popescu şi Bistro Chez Elvire.

În cadrul evenimentului vor fi expuse peste 170 de produse unicat made in Ro, realizate de peste 30 de creatori și designeri români, împărțiți în patru categorii: design de produs, fashion & accesorii, bijuterie de autor şi simbioza etno-contemporan. Am pregătit şi un spaţiu special cu produse de autor dedicate copiilor.

În Iaşi ne veţi găsi la Teatrul Fix pe 11 octombrie, iar pe 25 octombrie ne vom muta la Cluj Napoca, la Centrul de Cultură Urbană “Casino”.

Mai multe detalii pe pagina de Facebook.