Io e te (Tu și eu) a fost filmul pe care l-am urmărit luni, 26 mai, în cadrul festivalului organizat de Cinema-Edu. Inițial am crezut că va fi vorba despre un film romantic, dat fiind titlul. Însă, urmărindu-l, am aflat că am judecat greșit această peliculă.
Filmul a început, a continuat și s-a sfârșit în jurul poveștii lui Lorenzo, un tânăr de 14 ani din Italia. Fiind un băiat cu prieteni puțini, mama lui, ce părea „ultraprotectivă”, a încercat orice metodă, chiar să-l ducă la psiholog, pentru a-l scoate pe fiul său din cochilia lui. Însă toate demersurile sale păreau a da greș, singurul prieten cu adevărat bun al tânărului fiind bunica sa (jucată de românca Veronica Lazăr), aflată pe patul de moarte, singura persoană în fața căreia băiatul de 14 ani reușea să se deschidă. De altfel, într-una dintre secvențe Lorenzo îi spune: bunico, când voi muri o să îi rog să pună sicriul meu deasupra sicriului tău ca să putem vorbi în continuare.
Încercând să scape de sub protecția mamei sale, Lorenzo pretinde că merge timp de o săptămână într-o excursie la schi cu colegii săi. De fapt, acesta își va face provizii, își va cumpăra o fermă de furnici și se va izola în subsolul blocului său pe timpul celor șapte zile, preferând să stea în fața laptopului și să asculte muzică decât să socializeze.
Însă, în timp ce Lorenzo se bucura de solitudine, apare în scenă sora lui vitregă, Olivia. Cândva o artistă foarte talentată, câștigându-și pâinea din fotografie, ea devenise dependentă de droguri. Aceasta se întorsese din Sicilia la Roma pentru a-și aduna lucrurile din fostul cămin, întrucât urma să plece la o fermă de cai. Deoarece mama ei vitregă nu o accepta în casă din cauza trecutul ei, lucrurile acesteia fuseseră mutate la subsol, unde Olivia se întâlnește cu Lorenzo.
Cei doi frați, care se cunoșteau prea puțin, ajung să locuiască împreună, după ce Olivia îl amenință pe primul „locuitor” că îl va da în vileag. Deși la început nu se suportă, surprinzător, cei doi ajung să se înțeleagă unul pe altul și să se ajute să treacă de dificultățile cu care se confruntau.
În Olivia, Lorenzo își găsește un prieten, iar ea încearcă astfel să se lase de droguri și intră într-un sevraj dureros, ce se manifestă prin vomitări, dureri ale oaselor și migrene continue. Însă cu ajutorul lui Lorenzo, care pleacă până la bunica lor să-i aducă un flacon de calmante, Olivia reușește să treacă de dependență, cel puțin pentru moment.
Beneficiile relației create între cei doi ies cel mai mult la iveală atunci când reușesc să îi însceneze un conflict unui bărbat adus de Olivia la subsol, căruia aceasta îi vinde una dintre pozele cu ea pentru a face rost de bani de alimente. În acel moment ea își dezvăluie trecutul de artist și celelalte calități pe care le avea înainte să devină dependentă de droguri.
Deși pretindea că s-a lăsat, Olivia tot reușește, atunci când Lorenzo nu e atent, să își cumpere stupefiante cu banii primiți de la amatorul de artă (și de Olivia, aș adăuga). Însă, având pe conștiință faptul că trebuie să devină un exemplu pentru fratele său mai mic, ea lasă drogurile în pachetul de țigări și le ignoră. În scena finală, când cei doi pleacă din subsol după șapte zile, Lorenzo îi aduce surorii sale pachetul de țigări, pe care el crezuse că aceasta l-a uitat pe masă, nefiind conștient de faptul că Olivia îl abandonase acolo intenționat.
După proiectarea filmului a avut loc o dezbatere unde am aflat că Io e te este inspirat din romanul cu același nume al lui Niccolo Ammaniti, în care finalul este tragic. Olivia, ajunsă la ferma de cai, redescoperă drogurile din pachetul de țigări și moare în urma unei supradoze. Însă regizorul filmului, Bernardo Bertolucci, lasă finalul deschis interpretării spectatorilor: va deveni Olivia dependentă de droguri sau va rămâne clean; își va face Lorenzo prieteni mai ușor după experiența de o săptămână din beci?
Filmul lansează o serie de caractere tip: profilul tânărului adolescent care nu știe să se integreze în societate, tânărul artist care, în culmea creației sale, a devenit dependent de droguri, mama care și-a pierdut pe drum un copil, fie el și vitreg, și a devenit „ultraprotectivă” cu celălalt copil, făcându-i acestuia și mai grea integrarea în societate. De asemenea, există tot felul de simboluri lansate de acest film, precum cel al fermei de furnici cumpărate de Lorenzo, prin care este reprezentată claustrofilia sa, situația furnicilor fiind asemănătoare cu cea a băiatului, iar izolarea lui socială „spărgându-se” odată cu ferma de furnici.
Io e te este un film psihologic, o dramă care te provoacă să vezi simboluri și situații dificile prin care trec anumiți oameni și peste care aceștia pot trece doar împreună, în ciuda faptului că sunt persoane total diferite. Acest film arată că nu trebuie niciodată să judecăm dinainte oamenii și demonstrează că nu știi niciodată din partea cui va veni ajutorul pentru a-ți modela în bine caracterul și personalitatea.