Ilina Brat

Centrul de Studii Româno JaponezeAngela Hondru din cadrul Univerității RomânoAmericane și-a propus să organizeze lunar, pentru toți iubitorii de cultură și civilizație japoneză, o serie de întâlniri sub denumirea de Întâlniri la un ceai verde japonez în cadrul cărora se vor dezbate teme diverse de actualitate din cultura și civilizația japoneză contemporană.

Amfitrionii acestor întâlniri sunt dna. prof. dr. Mirela Murgescu (Facultatea de istorie, Universitatea din București ) și dl. Serban Georgescu (directorul Centrului de Studii Romano-Japoneze „Angela Hondru”, Universitatea Româno – Americană).

Prima dezbatere, din cadrul acestor întâlniri, a avut loc pe data de 9 decembrie 2013, la Sala Senatului a Universității Româno-Americane, cu tema Fenomenul Anime: între marketing și pasiune. Amfitrionii, așa cum am amintit mai sus, au fost dna. prof. dr. Mirela Murgescu  și dl. Serban Georgescu, iar  Ana Maria Caia, producător TV („Bazar”, „Săptămâna de vreme”, „Frăţia vinului”, etc.), Ruxandra Târcă, organizator Otaku Festival și Bogdan Opreanu, specialist în antropologie, civilizație și cultură japoneză au fost invitații dezbaterii.

Cred că această temă a fost alegerea potrivită pentru o primă întâlnire, deoarece anime-urile au depășit de mult statutul de simple desene animate, devenind un adevărat fenomen cultural specific japonez, care atrage de partea sa tot mai mulți fani.

Dezbaterea s-a desfășurat într-o atmosferă caldă și prietenoasă. După ce amfitrionii ne-au introdus în lumea istoriei animației japoneze, oaspeții au fost invitați să povestească primele lor experiențe cu anime-urile de la Heidi și Sandy Bell la Tonari no Totoro al lui Hayao Miyazaki. Îmi amintesc că, invitații au menționat că atunci când au văzut prima oară un anime, nu aveau habar că acesta se numea anime, copii fiind. Și înclin să cred că mulți din cei prezenți ar fi putut spune același lucru. Discuția a evoluat în jurul a mai multor întrebări care se pun când vine vorba despre anime-uri. Spicuim dintre acestea:

  • Care este secretul succesului animației japoneze în afara Japoniei, este acesta doar o  chestiune de marketing, ține de exprimarea artistică, de narativitate/poveste/muzică sau este câte puțin din toate?
  • Cât este marketing în anime-uri?
  • Cât este modă?
  • Putem vorbi de artă în cazul anime-urilor?
  •  Ce vede și înțelege publicul occidental în referințele specific japoneze din anime-uri, despre ce Japonie învățăm din anime-uri, despre ce Europă ne invață anime-urile?
  • Sunt anime-urile fenomenul „cult”, sub-cultură sau cultură de masă?
  • De ce provoacă anime-urile controverse? Care este rolul violenței în animația japoneză contemporană?

Faptul că fiecare dintre participanți a încercat să răspundă la aceste întrebări din poziția și pregătirea specifică (Ana Maria Caia a discutat acest fenomen din punct de vedere al producătorului TV, Bogdan Opreanu ca antropolog, iar Ruxandra Târcă din perspectiva organizatorului Festivalului Otaku, festival dedicat  manga-urilor și anime-urilor japoneze), a făcut această dezbatere și mai incitantă și a oferit, pe măsura timpului din păcate prea scurt, posibilitatea de a cunoaște diferite puncte de vedere.

Deși ar mai fi fost multe lucruri de discutat, totuși această primă întâlnire a ridicat o serie de probleme și a deschis drumul unor posibile dezbateri viitoare și mai important a reușit să clarifice câteva din chestiunile legate de fenomenul anime-urilor. Începutul a fost făcut și am putea spune cu succes :).