Am fost atrasă de scris încă din copilărie. Am făcut multe experimente de-a lungul vremii și m-am documentat poate chiar mai mult. Pentru CSC am redactat două articole despre sfaturi pentru scriitori (1, 2) și pentru mine am făcut poate zeci de liste mentale, deja fiindu-mi imposibil să citesc o carte cu ochii naivi. În tot acest timp mi-am dorit să particip la un atelier de scriere creativă. Pentru că, deși am stilul relativ clar format, deși scrisul e de multe ori haotic, instinctiv și nu te poate învăța nimeni cum să o faci, întotdeauna e loc de mai mult. Indiferent că suntem poeți, prozatori, dramaturgi, scenariști, că ne ocupăm de jurnalism cultural sau că avem un blog ori un jurnal, întotdeauna putem fi mai buni. De aceea citim în continuare. De aceea scriem mai multe schițe până să ajungem la forma finală. Și de aceea am acceptat pe loc când s-a ivit ocazia de a participa la un astfel de atelier.

Prilejul a venit cu ocazia ediției a IV-a a concursului de debut literar Incubatorul de Condeie, creat la inițiativa celor de la Adlittera Project. Ca și în anii precedenți, concursul este însoțit de o serie de ateliere de scriere creativă, menite să ofere îndrumare participanților. Entuziasmul meu a fost cu atât mai mare cu cât lectorul este, de data aceasta, Flavius Ardelean (A.R. Deleanu pentru iubitorii de literatură speculativă), pe care l-am descoperit toamna trecută și pe care îl urmăresc de atunci îndeaproape. Știam că vom avea de învățat de la el nu numai despre procesul creativ, ci și despre brandul de autor și managementul produsului cultural.

Aceste ședințe restrânse sunt foarte importante, dintr-un motiv cât se poate de simplu: uneori ai nevoie să fii îndrumat, să fii validat, să fii criticat, fără să fii pus la pământ. Să rezonezi. Recunosc că am avut mari emoții, poate chiar mai mari decât dacă aș fi fost la început cu scrisul. Pentru că nu sunt o neofită, mi-am format deja niște obiceiuri, am o oarecare încăpățânare și mi-a fost frică și că voi fi dezamăgită, și că voi dezamăgi.

Cu toate acestea, știam suficiente despre cei de la Adlittera și despre lectorul nostru ca să am încredere că poate ieși ceva frumos din această experiență. Pot spune că nu am fost decepționată. Flavius nu a venit în calitate de deținător al adevărului absolut. Știe și el, ca și noi, că de fapt scrisul e în fiecare, că numai noi ne putem ridica sau bloca. Așa că am stat în cerc și am discutat – el, cei din echipă, cei care s-au înscris la ateliere. Am vorbit cu toții, ba pe rând, ba într-un murmur mic, ba chiar și în zumzete ininteligibile, entuziasmate. Ne-am împărtășit motivele pentru care scriem, pentru care citim, ce genuri ne plac, dar și fricile, obsesiile și am încercat să ne dăm seama cum pot fi acestea constructive.

Astfel, am realizat că ne asemănăm din multe puncte de vedere, că nu suntem singuri, că putem învăța unii de la alții în aceeași măsură în care putem învăța de la Flavius. Atmosfera a fost atât de relaxată, atât de firească, încât chiar și eu, care găsesc intimidant orice public, m-am simțit în elementul meu.

Prima ședință a fost mai mult ca să ne cunoaștem, ca să creăm o legătură între noi, să căpătăm încredere în lectorul nostru, unii în alții și, mai ales, în noi înșine. Urmează încă trei ateliere care vor fi axate pe tehnici de scriere, dar și pe managementul produsului cultural și pe brandul personal, iar la sfârșit vom participa la o ediție festivă.

Între timp, noi am început deja să lucrăm la poveștile pe care le vom scrie timp de o lună, pornite de la o imagine și câteva rânduri scrise în 3-4 minute, exercițiu la care a participat și Flavius. După cum spuneam, acolo suntem cumva egali. Eu una abia aștept să văd cum vor decurge și restul ședințelor, cum vor evolua poveștile noastre și cum vor arăta la sfârșit, când vor fi publicate într-un caiet virtual, alături de toate exercițiile din cadrul atelierelor, exact așa cum le-am scris, la prima mână. Vom putea observa, deci, întregul proces de creație a unei povești.

Le recomand tuturor celor care sunt încă la început sau care se simt debusolați să caute un atelier de scriere creativă ținut de un om în care au încredere. Vă va schimba scrisul, deci viața.

sursa foto