Întâlnirea Celuilalt, a individului aparținând unei civilizații ce părea a nu fi guvernată de legile și preceptele morale ce dominau societatea europeană Renascentisă, a reprezentat, poate, primul mare „șoc cultural” din istoria umanității. Acestă ciocnire a civilizațiilor a produs, de-a lungul vremii, reprezentări mai mult sau mai putin subiective ale „exoticului”, caracterizări antagoniste menite să reliefeze superioritatea lumii vest-europene sau descrieri idilice ale unor ținuturi neîntinate de inautenticitatea etichetelor „pretențioase”. Astfel de reprezentări întâlnim și în literatură, cea mai „vocală” în această direcție fiind, poate, literatura post-colonială, în care „imperiul contra-atacă prin scris” (”The Empire Writes Back”), după cum susține Bill Ashcroft.
Un astfel de exemplu găsim în cartea (Interpret de maladii, editura Univers, 2013), culegerea de nuvele a lui Jhumpa Lahiri. Născută în Londra dintr-o familie de imigranți indieni și trăind, ulterior, în Statele Unite ale Americii, Jhumpa devine un exponent de marcă al literaturii post-coloniale. Într-una din nuvelele sale, Doamna Sen (Mrs. Sen), întâlnim una din marile teme(ri) ale societății contemporane: incapacitatea de adaptare, lipsa de răspuns în fața provocărilor unei culturi străine într-un moment în care asistăm la desfășurarea avântată a procesului numit globalizare. Doamna Sen părăsește India alături de soțul său și se stabilește în Statele Unite, acolo unde acesta devine profesorul catedrei de matematică a unei prestigioase universități. Pentru a spori venitul familiei, Doamna Sen acceptă să-i fie doică unui băiat american, Elliot. El îndeplinește rolul unui experimentat observator, descriind în detaliu ceea ce par a fi manifestări ale „exoticului”. Narațiunea gravitează în jurul a trei metafore fundamentale, născute din relația de opoziție existentă între Sine și Celălalt; gătitul, condusul mașinii și atașamentul față de familie devin expresii ale unei „confruntări” culturale.
Doamna Sen își petrece o mare parte din zi în bucătărie curățând peștele, spălând legumele, tocând carnea, pregătind supa, activități care, pentru Elliot, reprezintă un ritual obscur față de care nu-și poate stăpâni admirația. Până și cuțitul pe care Doamna Sen îl folosește (mereu același cuțit) îndeplinește rolul unui adevărat totem. Această imagine zugrăvită de către băiat contrastează puternic cu cea a societății americane, locul de proveniență al fast-food-ului și al supermarketului. Ele par să producă o reacție ostilă din partea doamnei Sen, care se plânge că nu poate găsi un pește pe gustul ei în tot acel spațiu comercial.
Experiența condusului reprezintă un eveniment complet nou în viața doamnei Sen. Elliot remarcă, la un moment dat, faptul că a conduce alături de ea reprezintă o adevărată aventruă. Provenind dintr-o cultură în care șofatul era, până nu demult, rezervat în mod exclusiv bărbaților, doamna Sen nu pare interesată în a deprinde tainele acestei experiențe, poziționându-se astfel în opoziție față de modelul femeii occidentale, emancipate, în viața căreia mașina ocupă un loc foarte important. În finalui nuvelei, atunci când doamna Sen își face curaj și se aventruează pe șoselele americane, are loc un accident; o imagine ce pare a surprinde, încă o data, eșecul adaptării.
În al treilea rând, observăm cum Elliot relatează monologurile doamnei Sen despre locurile natale, acolo unde nu se simțea niciodată singură, unde exista un puternic spirit al comunității, unde, înaintea unui eveniment festiv în cadru obștii, femeile se adunau să sporovăiască până dimineața. În timp ce doica îi dezvăluie toate acestea, în mintea lui Elliot se derulează imagini cu mama sa țipând în telefon la vecinii care petrec prea gălăgios.
Lahiri ne propune, prin intermediul personajului său, să reflectăm asupra capacității de integrare a Celuilalt, asupra a ceea ce se pierde și ceea ce se câștigă de pe urma hibridizării culturale într-o lume ce pretinde că înțelege și acceptă alteritatea.
Titlu:
Autor: Jhumpa Lahiri
Editură: Univers, colecția Globus
Pagini: 188
Bibliografie
Rushdie, S., Orient, Occident. Editura Polirom, Iași, 2005.
Aschcroft, B., The Empire Writes Back. Routledge, New York, 1989.
Bhabha, H., Nation and Narration. Routledge, New York, 1990.
http://www.postcolonialweb.org/india/literature/lahiri/choubey1.html