Săptămâna trecută am fost la Sala Radio, la recitalul susținut de pianistul german de origine română Alexander Krichel care ne-a încântat cu momente muzicale ruseşti. Emoțiile au fost mari, în parte datorită curiozității de a-l asculta, în parte celei de a-l cunoaște: la sfârșitul concertului urma să am ocazia să stau puțin de vorbă cu el.
Alexander Krichel nu a venit pentru prima dată în România. La începutul anului a concertat la Ateneul Român (eveniment despre care a scris Iuno Mavlea aici), ocazie care i-a oferit Anei Anghelescu posibilitatea să intre în dialog cu el (puteți citi interviul aici).
Legătura lui Alexander Krichel cu ţara noastră este una de suflet, iar reîntoarcerea în România este strâns legată de prezenţa bunicii care l-a învăţat să vorbească româneşte.
Mi-am dorit să cânt în România. Înainte de fiecare concert, oriunde aş fi, o sun pe bunica şi o rog să îmi ureze noroc şi să se roage pentru mine. Fiind foarte bătrână, nu mai poate să zboare ca să fie prezentă la concertele mele. Atunci mi-am zis să mă vadă şi ea pe o scenă din România, să nu asculte numai CD-ul. Ea este principala legătură cu România, alături de familia mea.
Am ascultat concertul cum o fac de obicei, relaxată şi pregătită să mă bucur simplu şi fără pretenţii de un moment de frumuseţe pură. De data aceasta, poate pentru prima oară, m-am întrebat cum se simte artistul din faţa mea, dacă împărtăşeşte aceleaşi emoţii ca mine şi cum îşi adună energia ca să dea tot ce este mai bun la fiecare concert.
Este greu să călătoreşti şi foarte obositor. De exemplu, luna trecută am dormit în decurs de 30 de zile în 16 paturi diferite. Dar în momentul în care ajung pe scenă, sunt cel mai fericit om pentru că ăsta este momentul în care pot să fiu sincer, în care pot să fiu eu, să vorbesc cu lumea şi să transmit ceva.
Cred cu tărie că muzica alină sufletele şi dărâmă barierele. În spatele oricărei partituri se află o bucăţică din sufletul compozitorului sau interpretului, un mesaj pentru lumea întreagă. În muzica lui Alexander Krichel, fie că vorbim de interpretare, fie că vorbim de compoziţie, am simţit dorinţa de a se înfăţişa publicului cu sinceritate şi de a transmite pasiunea lui pentru muzică.
Eu încerc în muzică să fiu foarte autentic, sincer. Încerc să fiu chiar mai sincer decât atunci când folosesc cuvintele. Adică atunci când apelez la cuvinte, trebuie să o fac în aşa fel încât să fiu diplomat. În muzică nu trebuie să fiu diplomat, pot să fiu foarte direct. Chiar piesele pe care le-am cântat în seara asta conţin foarte multe emoţii şi cred că mesajul este să te găseşti pe tine, să te accepţi şi să fii foarte sincer cu tine. Cred că în secolul 21 asta este problema. Toată lumea fuge, aleargă după ceva, poate după fericire, dar de fapt spre fericire nu alergi, pentru că ea vine la tine. Lumea se pierde căutând ceva. Mesajul meu este că echilibrul se găseşte în interiorul tău.
Finalul concertului a fost unul emoţionant. Alexander Krichel a adresat publicului câteva cuvinte despre plăcerea de a concerta în România, iar mulţumirea a fost transpusă în aplauze și zâmbete. Bisurile nu au întârziat să apară, Alexander Krichel interpretând două creaţii proprii foarte apreciate de publicul tânăr prezent în sală.
Un concert de muzică clasică este o modalitate de relaxare mai rar abordată de tineri, iar motivele variază: de la lipsa unui background cultural până la incapacitatea de a percepe emoţiile şi mesajul transmise de interpret şi compozitor.
Tinerii primesc mai greu muzica clasică. Cred că celor mai mulţi le e frică sau au o imagine prăfuită, adică cred că nu este ceva actual. Dar, de fapt, muzica clasică este ceva fără timp şi întotdeauna va avea autenticitate. Şi mai cred că întotdeauna se vor găsi oameni care se vor identifica cu ea. Cred că dacă oameni tineri sunt duşi la concert şi au o dată posibilitatea să asculte, atunci vor începe să iubească muzica clasică.
Alexander Krichel respiră muzică. El trăieşte pentru şi prin muzică, iar concertul de miercuri seara de la Sala Radio a fost o mărturie pe care a făcut-o cu bucurie românilor. Aşa ne-a arătat că suntem speciali pentru el. Ne-a respectat interpretând compoziţii dificile ale lui Modest Mussorgsky şi Sergei Rachmaninov, alegere deloc întâmplătoare.
Mie îmi plac foarte mult extremele, adică să arăt emoţiile. Iar piesele din această seara seamănă unele cu altele. Ele conţin toate emoţiile pe care Rachmaninov şi Mussorgsky le aveau în ei când le-au compus şi de-asta am vrut să le prezint publicului român.
Recitalul Momente Muzicale Ruseşti a fost organizat de Clubul Rotary Cişmigiu şi a avut ca scop colectarea fondurilor necesare susţinerii proiectului cultural Grădinile Muzicale Româneşti.
Am plecat de la concertul lui Alexander Krichel încântată că am avut ocazia să-l ascult şi să-l cunosc, dar şi încrezătoare pentru că mi s-a confirmat încă o dată că prin pasiune şi multă muncă poţi atinge excelenţa, iar prin respect şi entuziasm poţi cuceri inimi.