Vineri seară, pe 15 mai, la cinematograful Muzeului Ţăranului Român, am fost martorul unui moment inedit, deschiderea primului Festival Naţional de Film pentru Nevăzători organizat în România. Gazda evenimentului, Fundaţia Cartea Călătoare, reprezentată de Gabriela Dima, coordonator de programe, şi echipa ei, ne-a invitat să luăm parte, alături de nevăzători, la prima proiecţie din cadrul festivalului, filmul Aferim, în regia lui Radu Jude. După o scurtă conferinţă de presă, cu detalii despre organizarea şi desfăşurarea festivalului, a urmat momentul mult aşteptat, proiecţia filmului de deschidere.

Ne-am aşezat comod în scaune, luminile s-au stins, coloana sonoră a filmului a început, iar pentru persoanele nevăzătoare cuvintele au luat locul imaginilor proiectate. Printr-o cască ataşată unui dispozitiv de mici dimensiuni, utilizatorul nevăzător primea informaţii suplimentare menite să-l ajute să înţeleagă mai bine acţiunea filmului, detalii care nu puteau fi deduse din dialoguri sau din coloana sonoră a filmului, singurele instrumente accesibile unei persoane cu deficienţe de vedere. Amănunte despre cum erau îmbrăcate personajele, descrierea decorului unde se petrecea o scenă sau alta sau detalii despre mimica actorilor sunt elemente care ajută persoana nevăzătoare să înţeleagă cadrul complet al filmului. Important este că toate aceste detalii erau descrieri ale imaginilor din film şi nu interpretări ale acestora. Astfel, persoana care le asculta trăia propriile emoţii fără să îi fie indusă o stare. Descrierile erau intercalate între dialogurile personajelor, fără să afecteze structura filmului.

Deşi nu am probleme de vedere, am ales să folosesc dispozitivul tocmai pentru a înţelege cum se desfăşoară procesul şi care este senzaţia pe care o trăieşti. Am închis ochii, am ascultat atentă tot ce mi se spunea în cască, m-am concentrat asupra dialogurilor personajelor şi am descoperit încă o dată puterea magică a minţii care, hrănită de cuvintele potrivite, poate da naştere la cele mai vii imagini. Am „urmărit” cu ochii minţii filmul şi am înţeles cât este de important pentru un nevăzător un astfel de demers. Deşi este un artificiu tehnic, existenţa lui în sala de cinema este necesară pentru o experienţă normală în cazul unei persoane cu deficienţe de vedere.

Am simţit în organizarea Festivalului Naţional de Film pentru Nevăzători dorinţa, pe de-o parte, de a oferi persoanelor cu deficienţe de vedere accesul la un produs cultural, iar pe de altă parte nevoia de a aduce împreună într-un cadru relaxat pe toată lumea, deopotrivă persoane cu şi fără deficienţe de vedere. O astfel de interacţiune creează premisele descoperirii şi înţelegerii barierelor de care se lovesc persoanele cu dizabilităţi din România. Adesea, când se vorbeşte despre situaţia acestora, sunt folosiţi termeni sofisticaţi precum incluziune, accesibilitate, integrare, noţiuni de multe ori vagi şi greu de înţeles. Plusul pe care Festivalul Naţional de Film pentru Nevăzători îl aduce, dincolo de natura lui practică, este tocmai depăşirea acestor concepte şi întoarcerea la valori de bază precum normalitatea, acceptarea, încrederea şi educarea. Sesiunea de Q&A care a urmat după proiecţia filmului şi care a fost susţinută de actorul Alexandru Bindea (care a jucat rolul preotului cu căruţa) a scos în evidenţă exact această dorinţă de simplitate şi normalitate în abordarea situaţiilor diferite în care fiecare dintre noi ne putem afla la un moment dat.

Festivalul Naţional de Film pentru Nevăzători este un act de curaj, un vis îndrăzneţ adus la realitate de nişte oameni frumoşi care şi-au propus să ne arate că şi în România poţi da naştere unor iniţiative cu impact direct asupra comunităţii.

Indiferent dacă eşti văzător sau nevăzător, participarea la un astfel de festival poate deschide perspective noi asupra lucrurilor care ne înconjoară. Festivalul durează până marţi, 19 mai, cu proiecţii de filme româneşti la cinematograful Muzeului Ţăranului Român şi la cinema Elvire Popesco, iar detalii despre evenimentele care vor urma puteţi găsi pe site-ul festivalului sau pe pagina de Facebook a acestuia.

sursa foto: (c) Alice Schreiner