de Andreia Chicoș
Proiectul The Diplomatic Agenda, ajuns la cea de-a treia ediție, și-a redeschis porțile pentru tinerii pasionați de diplomația culturală și dornici de a dezbate diferite teme și probleme ce țin de acest domeniu și nu numai. Tema de anul aceasta, Building Cultural Bridges, are în centru dezbaterea problemei privind crearea și menținerea de conexiuni interstatale culturale prolifice.
Deschiderea oficială a proiectului a avut loc sâmbătă, 25 aprilie, la sediul Ministerului Afacerilor Externe, însă formalitatea cadrului nu a împiedicat ca atmosfera să fie una prietenoasă, relaxantă, în care speakerii și-au relatat propria experiență în domeniu și au oferit sfaturi valoroase celor care doresc să urmeze o carieră în diplomație.
De un diplomat va fi întotdeauna nevoie. (Grigore Gafencu)
În prima parte a zilei au fost dezbătute teme precum: evoluția diplomației în România, rolul și calitățile personale ale unui diplomat, dar și provocările și exigențele impuse de această profesie. Mirela Grecu, Director al Direcției pentru Diplomație Publică, Culturală și Științifică din cadrul MAE, a fost cea care a dat tonul discuțiilor, realizând o introducere a ceea ce urmează să descoperim în următoarele traininguri. În timp ce o ascultam, simțeam cum pasiunea pentru o viitoare carieră în domeniu se reîmprospătează, insuflându-mi încrederea de a nu renunța la acest vis mai vechi, deși obstacolele nu vor fi puține.
Ca diplomat român ești binecuvântat!
Ceea ce a determinat-o pe Mirela Grecu să aleagă să lucreze în domeniu a fost admirația pentru profesia de diplomat, completată de plăcerea de a comunica și interacționa cu oameni din toate colțurile lumii. Pe de altă parte, această meserie implică și o serie de provocări și riscuri, care nu sunt imposibil de depășit, dar care nu pot fi prevăzute întotdeauna: asumarea unei duble responsabilități, în cadrul familiei și al jobului, sau delimitarea între viața personală și cea profesională (Niciodată nu am amestecat relația de prietenie cu funcția.); participarea în misiunile diplomatice din Iran sau Afganistan nu este de regulă permisă femeilor-diplomați, Mirela Grecu fiind una dintre excepții – a fost trimisă în Afganistan în calitate de detașat al Ministerului Apărării; provocări psihologice, precum atacul terorist din Tunis din aripa muzeală a clădirii Parlamentului, unde un diplomat român s-a aflat printre ostatici; provocări lingvistice.
Un diplomat se adaptează și rămâne conectat la orice înseamnă provocare.
În perioada regimului comunist, spre deosebire de situația actuală, acțiunile diplomatice erau de neimaginat, iar tinerii nu erau doritori să studieze sau să lucreze în domeniul diplomației tocmai din motivul lipsei unei standardizări și a unei relative transparențe în domeniu. În momentul de față, există sute de diplomați români care se străduiesc să reprezinte și să promoveze țara într-o manieră cât mai eficace cu putință, iar interesul tinerilor pentru acest domeniu a crescut considerabil, subliniază Mirela Grecu.
Referitor la calitățile și aptitudinile pe care trebuie să le aibă diplomatul ideal, ambasadorul Paraschiva Bădescu a conturat succint caracteristicile arhetipale ale acestuia: calm, precizie, răbdare, modestie, bună-dispoziție, loialitate, respectarea adevărului, discernământ între bine și rău, prudență, suplețe, hărnicie, tact, discreție, curajul de a aborda anumite probleme, punctualitate, respectarea termenelor, perseverență și, nu în ultimul rând, o cultură generală solidă și farmec personal.
Diplomația nu este o meserie de spionaj, dar nu este nici pentru mass-media.
Experiența a învățat-o că diplomația reprezintă statul, nu vreun partid politic, iar rolul primordial al diplomatului este acela de a aplica politica externă, nu de a elabora-o, urmat de aplicarea corectă a dreptului internațional și de promovarea intereselor României și a imaginii sale în străinătate.
România a devenit neatractivă din cauza anticampaniei promovată de mass-media românească.
Următoarea invitată în agenda zilei a fost Corina Șuteu, președintele Festivalului MAKING WAVES, Film ETC. Association, care a susținut trainingul Diplomația culturală: trecut, prezent și viitor. Discuția s-a axat pe parcursul cultural al diplomației și pe mutația fundamentală a evoluției culturii odată cu globalizarea și apariția noilor tehnologii. Cultura nu se mai definește doar prin ceea ce se produce creativ, Artele, într-un cuvânt, ci a căpătat o definiție vizibil dinamică, înglobând totalitatea elementelor care alcătuiesc identitatea unui grup de oameni.
Lumea de astăzi lucrează în sisteme pasagere. (Alessandro Baricco)
Un alt punct important atins a fost menirea diplomatului – găsirea unui punct de contact între aceste sisteme pasagere reprezentând culturile diferite, realizând în același timp o arheologie pentru a descoperi identitatea națională și ceea ce a mai rămas din ea. De o egală importanță este încurajarea patrimoniului cultural viitor, prin încurajarea culturii contemporane care va deveni una veche, valoroasă pentru noile generații.
Ziua s-a terminat cu un workshop având ca temă Interacțiunea soft power – hard power, în cadrul căruia am discutat și analizat modalități de rezolvare a conflictului dintre două țări, în cazul nostru Rusia și Ucraina. Am fost împărțiți în două echipe și fiecare a căutat soluții de tip soft, respectiv hard power, iar ideile finale au fost prezentate și supuse dezbaterii pentru a se ajunge la un consens.
The Diplomatic Agenda continuă până pe 29 aprilie cu alte teme interesante, precum: Protocol și etichetă în diplomație, Diplomație vs. propagandă, Diplomația culturală și social media, Diplomația culturală în spațiul european, Efectul migrațiilor asupra legăturilor interstatale.