A treia zi la The Diplomatic Agenda a debutat cu trainingul Minoritatea islamică în spaţiul european, ţinut de Emil Bucur, asistent universitar în cadrul Facultăţii de Litere, Universitatea din Bucureşti.
Printre discuţii despre mitul străinului, importanţa toleranţei, religie, analiza conflictului, disensiunile etnice din lumea arabo-islamică s-au scurs aproape patru ore. Timpul trece frumos la The Diplomatic Agenda.
O parte importantă a dialogului, o problemă care merită aprofundată, este prezenţa mitului străinului în mentalul colectiv al românilor. Românii oscilează, încă, între Occident şi Orient. Adoptăm, de multe ori, o atitudine xenofobă, încercând, timid, să ne apărăm valorile tradiţionale de o eventuală contaminare. În acelaşi timp, suntem fascinaţi de cultura occidentală şi încercăm să o copiem cât mai fidel, ba chiar aşteptăm, de cele mai multe ori, salvarea din afara graniţelor. Parţial, această atitudine poate fi justificată dacă aruncăm o scurtă privire în trecut. Cultura noastră este un mozaic încântător, în mare parte moştenire a secolelor de dominaţie şi invazii străine. Reticenţa faţă de tot ce este străin este pur şi simplu modalitatea poporului român de a se apăra şi de a-şi păstra individualitatea.
Celălalt e la fel ca noi. Raţionează ca noi.
Trăim într-o societate care tinde să şteargă memoria celui care a dispărut. (Emil Bucur)
Cuvântul săptămânii la The Diplomatic Agenda a fost, cu siguranţă, toleranţă. Avem nevoie de toleranţă. Cred că avem nevoie de ea nu doar ca popor, ci în primul rând ca oameni. Pe final, vă las să meditaţi asupra următoarelor întrebări, care mi-au rămas impregnate în minte.
Cu ce este mai presus un musulman decât un creştin?
Dacă minoritarul de azi devine majoritarul de mâine? (Emil Bucur)
A treia zi s-a încheiat cu speranţa, naivă poate, că teoria de azi va deveni realitatea de mâine.
Ce nu v-am spus însă e faptul că și anul acesta proiectul societatesicultura.ro a fost prezent la The Diplomatic Agenda în echipă. De joi, a fost rândul Deliei Tudor să se bucure de activitățile și invitații de anul acesta.
(Raluca Dinu)
Raluca, mulțumesc, de aici preiau eu legătura!
Joi am revenit după mai bine de un an la TDA și am fost plăcut surprinsă să găsesc un format nou, mai aplicat temei abordate, mai prielnic discuțiilor și cunoașterii celorlalți participanți.
Ziua a început cu vizita Excelenței Sale Rafael Shaffer, rabinul Federației Comunităților Evreiești din România. Vorbind despre experiența de minoritar în mijlocul populației majoritare, ne-a mărturisit: Experiența vieții mele a fost să fiu minoritar, se pare că am suflet de minoritar. Se gândea mai ales la trei momente: copilăria, când era minoritar evreu la Arad, apoi momentul plecării în Israel, când se va simți minoritar evreu printre evrei, având în vedere diferențele culturale generate de viețuirea într-un mediu diferit, și întoarcerea în România, acum trei ani, revenind la condiția de minoritar evreu printre români. Sinteza viețuirii ca minoritar a cuprins și ideea că identitatea se recunoaște și se afirmă în chip echilibrat, nu ostentativ, dar nici renunțând la ceea ce este esențial.
Următorul invitat a fost Cosmin Chiriță, delegat de tineret al României la ONU. Ne-a povestit despre mandatul său și al colegei sale Eliza Chirilă și am vorbit astfel despre diplomație culturală din perspectiva tinerilor. Avea dreptate Raluca, s-a ajuns inevitabil și la toleranță, dusă pe o treaptă superioară de unul dintre participanți care a subliniat că e nevoie de mai mult, de acceptare. Cosmin a vrut să ne demonstreze puterea tinerilor și a oferit date care să convingă pe toată lumea: peste un sfert din populația lumii are între 10 și 24 de ani. Atunci m-am simțit parte din ceva energic, puternic, dintr-o comunitate care are șanse nenumărate. Trebuie doar să ieșim în față, să ne cerem dreptul la încercare și apoi să contribuim la schimbarea dorită.
Apoi a venit rândul Maiei Morgenstern, actriță și directoare a Teatrului Evreiesc de Stat. Am purtat un dialog despre condiția de minoritar evreu, dar și despre teatru, societatea românească și puterea fiecăruia dintre noi. Am vorbit și despre acele alegere pe care trebuie să le faci pentru a-ți fi bine, chiar dacă asta presupune renunțarea la cutume. Despre a fi om și a-i respecta pe ceilalți:
Când eram mică, tatăl meu m-a învățat cele 10 porunci. Să nu furi, să nu ucizi și așa mai departe. Dar la toate acestea se adaugă una: respectă legea locului unde te afli.
Acum, că a doua ediție The Diplomatic Agenda a luat sfârșit, felicităm organizatorii și așteptăm cu interes și întâlnirile viitoare. Ne bucurăm când vedem că există inițiativă. De ce? Pentru că așa cum afirma Mihaela Zăbavă, project manager TDA, puterea exemplului are cel mai mare impact într-o societate.
(Delia Tudor)