Emoția unește întotdeauna oamenii. Atunci când cineva alege să își expună sufletul în fața ta, nu poți decât să te bucuri. Mai urci încă o treaptă pe scara cunoașterii spiritului uman, deși ești conștient că această ascensiune nu îți va putea aduce niciodată adevărul absolut. Cu cât anii vor trece, cu atât te vei simți mai neștiutor, după atâta vreme în care ai conceput teorii pe care tot tu ți le-ai contrazis implacabil. Dar acest lucru nu trebuie să ne oprească. Fluturele, în viața-i atât de scurtă, nu așteaptă leneș pe pământ razele soarelui. Se avântă spre el, aleargă printre mii de flori, își presară ludic, chiar inconștient, praful aripilor peste ele, pătându-se la rându-i de polenul lor. Moare repede, dar colorat. Fiecare poveste spusă sincer este o binecuvântare pentru cel care știe să asculte. Rezonează, se găsește și se regăsește pe sine, înțelege, iartă, merge mai departe.

De curând, într-o duminică ce nu își trăda statutul de zi de primăvară, am avut ocazia să văd un om care a avut curajul să își pună ființa în paginile cărții sale. Chiar dacă în jur erau persoane care nu îi citiseră încă poemele sau blogul, sinceritatea scrisului îi era trădată prin zâmbetul timid, ușor melancolic care îi modela chipul. Cum mereu îmi spun că printre scriitori e o căldură aparte, și atunci atmosfera din librăria Cărturești Verona se sincroniza cu soarele de afară, într-un 11 mai în care Petronela Rotar a ales să își lanseze și printre bucureșteni volumul de poezii O să mă știi de undeva (Herg Benet, 2014).

Sala era plină – o mulțime eterogenă, datorită vârstei, dar unită de pasiunea pentru literatură. Societatesicultura.ro şi-a exprimat susţinerea prin prezenţa mea şi a lui Cristi, deşi am ajuns cu o mică întârziere, de vreme ce nici până acum nu am reuşit să dezvolt o relaţie decentă cu punctualitatea. Însă astfel am avut o imagine de ansamblu asupra scriitoarei și a celor trei invitați ai săi. Nu știu dacă doar din locul în care stăteam noi s-a simțit așa, dar în sală era o emoție aparte, declanșată încă de la început de frumoasele vorbe ale Cristinei Nemerovschi, ale Anei Barton și ale lui Iulian Tănase, care a ținut să ne spună glumeț că suspectează că Petronela a mai debutat în alte vieți, numai așa putându-se explica măiestria ei în a mânui cuvintele. Cu reale lacrimi în ochi, Ana Barton a citit din cartea Petronelei poemul căsuța celor trei fetițe, momentul fiind unul deosebit. Cuvinte – încărcate de tristețe greoaie, de frici sufocante, de neputință resemnată, de disperare periculoasă, îmbinate cu o putere inimaginabiă de sacrificiu din iubire de mamă – ni se atingeau de timpane, erau purtate galopant prin gânduri până băteau la uși și se insinuau înăuntru. În cazul meu, s-au deschis toate cele patru uși – două atrii și două ventricule ale căror pereți au vibrat puternic câteva clipe, semn că acele vorbe cântaseră puțin cam baritonal.

A venit și rândul Petronelei să citească din poemele sale, cu o voce caldă, armonioasă, liniștitoare. Emana o liniște tristă, aceea în care realizezi (pentru a câta oară?) că lumea nu e deloc corectă, dar oamenii supraviețuiesc. Răul din jur îi poate modela extrem de frumos. Îi face benefici, atât de plăcuți pentru ceilalţi. De altfel, valurile cele mai puternice transformă scoicile tăioase într-un nisip care strălucește în ochii celor care vor să îl privească. Până la urmă, poate marea întrebare a serii, chiar rostită în câteva rânduri, a fost cum poți să nu o iubești?.

În carte Petronela ne vorbește despre insectarul, oamenarul său, în care a adunat exemplare diverse. În interiorul fiecăruia dintre noi este păstrată o cutie în care ne-am depozitat amintirile, ceea ce ne-a fost permis să luăm de la persoanele care și-au pus pasul în viața noastră, fie cu hotărârea unui soldat care lasă în urmă numai cadavre, fie cu atenția unui părinte care vine noaptea să acopere un trup zgribulit. De aceea știm că exemplarele reușite sunt importante. Pe 11 mai am mai întâlnit un om sensibil, care scrie și vibrează, transformă, prin cuvinte, aspectele urâte ale acestei lumi în frumusețe care poate să vindece.

sursa foto