În perioada 28 mai – 1 iunie 2014 are loc ediția a IX-a a Bookfest, când, pentru câteva zile, literatura se mută în Romexpo. Cărțile vechi se întâlnesc cu cele noi, volume autohtone stau laolaltă cu cele traduse sau scrise în alte limbi. Lansări, sesiuni de autografe, promovarea literaturii, Ziua Copiilor și Polonia în calitate de țară invitată descriu, în mare, ediția de la sfârșitul primăverii acesteia.

Dar Romexpo e mare, iar timpul e scurt, așa că ne-am gândit să aflăm ce pregătesc prietenii noștri de la Editura Univers. Oana Purice ne-a făcut câteva recomandări pentru a putea profita la maximum de aceste zile dedicate cărților.

Ce titluri ale editurii voastre vor fi pe scenă la ediția aceasta a Bookfest?

Și la ediția de anul acesta a Bookfestului aducem cărți din mai toate colțurile lumii, cum i-am obișnuit pe cititorii Univers. Continuând seria relansată sub coordonarea LucieiT, fondatoarea site-ului www.terorista.ro, în Globus vor apărea, după Speranța: o tragedie de Shalom Auslander, O seară la club de Christian Gailly (traducere de Claudiu Constantinescu) și Cizme, robă, cămașa de noapte de Jorge Amado, în traducerea Georgianei Bărbulescu. În colecția Romanului secolului XX, va fi publicat un alt brazilian cunoscut cititorilor, Moacyr Scliar, cu romanul Centaurul din grădină (traducere Laura Bădescu), o alegorie a dublei sale identități ca brazilian de origine evreiască. Tot din Brazilia, de data asta în Romanul secolului XXI, se va întoarce Adriana Lisboa cu cel de-al doilea roman tradus în românește (de Georgiana Bărbulescu), Rakushisha. Din Brazilia urcăm în SUA, de unde vine John Wray, cu un roman, tot al Secolului XXI, despre un adolescent aflat în căutare de răspunsuri în lumea subteranelor newyorkeze – Lowboy (traducere de Oana-Celia Gheorghiu). Din Franța vor urca pe scena Bookfestului Boris Vian, cu o reeditare a colecției de povestiri Amintirea (traducere Diana Crupenschi) și Alfred Jarry, cu romanul autobiografic Zile și nopți, în traducerea lui Irinel Antoniu.

Ce evenimente veți organiza? Cu ce se evidențiază standul vostru?

Pentru a marca cei 40 de ani de la înființarea colecției Globus, eveniment ce coincide cu relansarea seriei de către LuciaT, vom vorbi sâmbătă, pe 31 mai, de la ora 12.00, pe scena Arena a pavilionului C1, despre noile volume Globus și vom povesti amintiri din cele 4 decenii de existență. Invitații lui Cristian Teodorescu, moderatorul discuției, vor fi Florin Pîtea și Ciprian Burcovschi. În a doua parte a evenimentului vom face schimb de cărți: cititorii care ne aduc un volum publicat înainte de 1993 în Globus vor primi unul nou.

Bookfest se încheie de Ziua Copiilor. Care sunt modalitățile prin care editura voastră încearcă să-i atragă pe cei mici spre lectură?

Anul trecut, Editura Univers a publicat primul volum dedicat celor mici, La culcare, Veronica!, o carte ale cărei povești și ilustrații sunt un deliciu atât pentru copii, cât și pentru părinți, aventurile neastâmpăratei Veronica prinzându-i deopotrivă. Nu i-am uitat nici pe copiii ceva mai mari: în toamna trecută, am organizat o dezbatere la Colegiul Național ”Gheorghe Lazăr”, unde elevi și profesori au discutat despre rolul mentorului și încrederea pe care elevul o capătă în propriile alegeri cu ajutorul educației școlare, plecând de la cartea lui Jostein Gaarder, Lumea Sofiei, un „manual” de filosofie povestită. Vom continua astfel de evenimente, implicând și alte licee sau școli din București, acordând însă o atenție permanentă gusturilor literare ale tinerilor noștri cititori. Astfel, în biblioteca Univers se găsesc numeroase titluri care pot să le recompenseze pofta de lectură și să le mențină viu interesul pentru cărți. Dar cea mai importantă modalitate de a atrage copiii spre lectură este să-i atragem pe părinţi, pentru că exemplul lor personal este mai puternic decât orice altă influenţă. Dacă părinţii citesc, atunci şi copiii vor citi.

Cum considerați că a influențat mediul online cartea și cititorii?

Deși există încă voci care condamnă spațiul online pentru subminarea fenomenelor culturale, cred că, dimpotrivă, el poate deveni un instrument extrem de util, cu o minimă ordonare a modului de întrebuințare. Internetul este și un concurent (foarte serios) al spațiului de entertainment și cultură, fără pretenția de a înlocui mijloacele tradiționale – în special lectura. Este doar o altă posibilitate. Care, de foarte multe ori, poate face servicii cărții și cititorilor, dacă mă gândesc numai la numeroasele bloguri și site-uri de specialitate, cu tot mai mulți subscriberi, la posibilitățile de promovare sau la mediul de desfacere al ebook-urilor. Cred că mediul online ajută la îmbunătățirea pieței de carte și prin faptul că, punând la dispoziția publicului atâtea contra-oferte de petrecere a timpului liber, editurile trebuie să țină constant pasul cu ultimele noutăți în materie de cărți publicate și metode de promovare. Iar spriritul de emulație nu poate fi decât benefic pentru ambele părți.

Ce aport aduce social media în promovarea industriei cărții?

Cum am spus mai sus, noile media nu doar că nu sunt un impediment al dezvoltării industriei de carte, dar oferă mijloace foarte utile. De la simpla postare pe Facebook, la răspândirea comunicatelor de presă și organizarea de concursuri, topuri și campanii complexe, social media (încă) sunt un atu puternic al pieței de carte.

Cât de mult vă folosiți de aceste instrumente, mai ales cu ocazia unui eveniment atât de mediatizat?

Instumentele oferite de social media sunt esențiale în toate evenimentele pe care le organizăm, de la punerea pe piață a unui nou titlu, la punerea în scenă a unor lansări, dezbateri sau ale altor astfel de întâlniri. Pentru acestea, contăm pe rețelele de socializare, pe site-ul editurii și pe partenerii noștri, care, la rândul lor, distribuie informația și ajută la creșterea comunității cititorilor Univers. Pentru evenimentul de anul acesta de la Bookfest, toate acestea au fost puse în funcțiune.

Cum promovați titlurile pentru cei care nu au acces la internet sau care nu folosesc spațiul digital ca sursă principală de informare?

Multe dintre campaniile editurii (oferte speciale, lansări) se desfășoară în librării, contând astfel pe ajutorul librarilor. De asemenea, participăm ca parteneri sau sponsori pentru campanii outdoors, ajungând astfel la un public cât mai variat.

Ce părere aveți despre industria de carte autohtonă? Unde ne plasăm în mediul internațional?

În ultimii ani s-a văzut un proces tot mai accentuat de normalizare a pieței de carte românești, ce presupune o colaborare între instituțiile implicate în această rețea și o focalizare atentă asupra tuturor segmentelor ce alcătuiesc traseul unei cărți, de la scriitor la cititor. Dacă punctul de reper este mediul occidental, cred că aici sunt încă multe îmbunătățiri de realizat, care însă nu depind doar de actorii industriei de carte, ci de organisme mai ample, începând chiar cu sistemul de învățământ (mă refer aici la felul cum este deprinsă și promovată lectura în școli, deseori mutilată prinschematizări și abstractizări care nu fac decât să îndepărteze tânărul potențial cititor).

Ce planuri de revoluționare sau revitalizare a acesteia aveți pentru perioada următoare?

Unul a fost deja pus în aplicare. Este vorba despre colaborarea dintre Univers și LuciaT, în primul rând o cititoare care și-a câștigat autoritatea în câmpul literar prin impresii asumate personal și recomandări în care comunitatea creată în jurul blogului ei putea avea încredere. Același lucru se va întâmpla și de acum, doar că recomandările ei vor putea fi disponibile pe rafturile librăriilor. Un alt plan vizează aducerea către cititori a scriitorilor pe care îi citesc și crearea, astfel, a unui contact dincolo de paginile cărții. După ce în primăvara aceasta i-am avut în România pe Lars Saabye Christensen și pe Hanne Ørstavik, vom continua invitațiile, sperând să-i avem alături de noi și pe alți scriitori importanți ai literaturii contemporane internaționale.