Where do you come from? În aparenţă o întrebare banală, în esenţă ascunde însă multiple implicaţii. Într-o lume în care suntem distraşi tot mai mult de tehnologie, o lume în care timpul nu este niciodată îndeajuns pentru toate lucrurile pe care am dori să le facem, cum reuşim să ne regăsim şi să realizăm ce este mai important? Într-o lume în care petrecem mai mult timp la telefon decât cu familia, unde este acasă? Şi-n tot acest fiasco, ce rol joacă bucuria de a călători?

La începutul discursului său, Pico Iyer, specialist în cronici de călătorie, propune patru posibile definiţii ale conceptului de acasă: locul de unde provin părinţii tăi, locul unde te-ai născut, locul unde plăteşti taxele, locul care se află în sufletul tău oriunde ai merge.

În urma unei incendiu care a mistuit casa părinţilor săi, Pico Iyer a înţeles cu adevărat ce înseamnă pentru el acasă:

If anybody asked me then “Where is your home?” I literally couldn’t point to any physical construction. My home would have to be whatever I carried around inside me.[…] I think this is a terrific liberation.

Trebuie să fim conştienţi că, spre deosebire de bunicii noştri, avem minunata şansă de a poseda liberul arbitru: putem alege ce sens dorim să atribuim noţiunii de acasă.

Acesta abordează cea mai importantă consecinţă ce decurge din multiculturalitatea din zilele noastre: diminuarea sentimentului de apartenenţă la o familie, la o comunitate:

Kids these days are very multicultural and much more international than us. Home for them is really like a work in progress. It’s like a project on which they’re constantly adding upgrades and improvments and corrections. Home has really less to do with a piece of soil than […] with a piece of soul.

În ceea ce priveşte bucuria de a călători, Iyer mi-a încântat auzul şi mi-a atins inima:

The real voyage of discovery consists not in seeing new sights, but in looking with new eyes.

Travel, for me, is a little bit like being in love, because suddenly all your senses are at the setting marked “on”. Suddenly you’re alert to the secret patterns of world.

Iyer atrage atenţia, spre final, asupra unui aspect trecut cu vederea: cum ne poate ajuta dorinţa de a călători şi descoperi să ne recâştigăm pacea şi concentrarea.

Movement is a fantastic privilege and it allows us to so much that our grandparents could never have dreamed of doing. But movement, ultimately, only has a meaning if you have a home to go back to. And home, in the end, is, of course, not just the place where you sleep. It’s the place where you stand.

Un discurs despre nevoia de a te regăsi într-o societate în continuă mişcare. Ascultând, m-am eliberat de o povară imensă: frica de a mă pierde pe mine însămi, de a nu fi în stare să-mi găsesc pacea. Şi am redescoperit că acasă este un melanj de oameni dragi, iubire, linişte, locuri pe care le port în suflet, emoţie. Home is where your heart is.

sursa foto