Cât de greu este pentru un student de anul I sã-şi caute valori, modele dupã care sã se ghideze în parcursul sãu profesional? O fire modestã dar tenace, entuziast dar pragmatic, Cosmin Cîrciumaru, director general al Uniunii Studenţilor din România şi preşedintele Asociaţiei Studenţilor din Universitatea Bucureşti, nu crede într-o reţetã prestabilitã a succesului, însã susţine cu tãrie importanţa implicãrii în viaţa studenţeascã. Începuturile parcursului sãu profesional, mãrturii despre provocãrile întâlnite, concepţii despre studenţii de azi, aspiraţii pentru viitor. Patru ani de muncã, de reuşite şi dezamãgiri, patru ani despre studenţi şi pentru studenţi, vãzuţi prin ochii unui tânãr de 24 de ani care considerã cã lumea poate fi schimbatã atunci când faci parte dintr-o asociaţie.

Ai parcurs un drum interesant în mediul studenţesc de la preşedinte al Asociaţiei Studenţilor din Administraţie şi Afaceri (ASAA), director general în cadrul Uniunii Studenţilor din România (USR), la preşedinte al Asociaţiei Studenţilor din Universitatea Bucureşti. Care este povestea parcursului tău?

Totul a început pe 26 iunie 2009, când un grup de colegi de la facultate au înfiinţat ASAA. Primul contact cu mediul organizaţiilor studenţesti l-am avut în octombrie 2009 la Balul Bobocilor. Preşedinta de atunci, Diana Constantin, m-a rugat să îi ajut cu organizarea balului şi de atunci am rămas pur şi simplu în asociaţie. Pe această cale vreau să îi mulţumesc foarte mult Dianei pentru că şi ea a influenţat foarte mult evoluţia mea de până acum. Dorinţa de implicare m-a determinat să activez atât în ASAA, cât şi în ASUB şi USR. Din septembrie 2010 am devenit preşedinte interimar până în primăvara lui 2011 si de atunci până în martie anul acesta am devenit preşedinte ASAA cu acte în regulă. A fost o perioadă foarte interesantă pentru că aveam foarte mult entuziasm şi doream să le arăt tuturor că pot să fac lucruri mari şi sã nu dezamăgesc. Tot ceea ce am învăţat în ASAA pe parte de reprezentare şi de proiecte m-a ajutat să evoluez atât în USR cât şi în ASUB. Important este să înveţi să prioritizezi: la ora actuală ASUB este cel mai important, este gospodăria mea.

Cum gestionezi provocările de la nivel managerial?

Sunt calm din fire deşi sunt oltean, iar oltenii sunt consideraţi mai energici. Trebuie să ştii să îţi gestionezi doza de calm, dar asta se învaţă cu timpul. Trebuie să ai răbdare cu oamenii pentru că altfel le pierzi încrederea. Greu nu este, mai degrabă obositor pentru că ai întâlniri zilnic cu oameni diferiţi, fiecare are un mod diferit de abordare şi e dificil să te adaptezi. Am învăţat cât de important este să fiu responsabil, să îmi respect mereu cuvântul şi să fac toate lucrurile cu seriozitate şi profesionalism. Până acum ca preşedinte nu am avut eşecuri majore, dar dezamăgiri sunt tot timpul pentru că întotdeauna există loc de mai bine. Există stres, într-adevăr, pentru că te izbeşti de fel şi fel de probleme şi oameni, fiecare cu comportamentul lui, fiecare asociaţie are cultura ei organizaţională, dar până acum am reuşit să îi împac pe toţi. Spun foarte greu nu, sunt genul de om care încearcă să mulţumească pe toată lumea, ceea ce nu e neapărat o calitate.

La urma urmei, pentru orice problemă există o soluţie. Cred că un singur om nu poate schimba lumea pentru că până la urma omul acela va depinde de alţi oameni, va atrage alţi oameni lângă el şi tot la o structură organizatorică se va ajunge. Poţi să schimbi lumea şi singur, dar e mai dificil decât atunci când faci parte dintr-o echipă, dintr-un cadru organizat.

Cum ai descrie relaţia dintre ASUB şi conducerea Universităţii?

ASUB relaţionează în mod direct cu Universitatea, este singura asociaţie reprezentativă la nivelul Universităţii şi este recunoscută ca partener egal în luarea deciziilor. Relaţia este foarte bună şi deschisă pentru că efectiv conducerea Universităţii se consultă cu noi în toate deciziile care îi privesc pe studenţi. Greutăţi există însă mereu, întâmpinăm probleme administrative. Trebuie să învăţăm să fim realişti. Degeaba ne dorim să obţinem beneficii de la Universitate dacă Universitatea nu ni le poate oferi. Universitatea trebuie să îşi bazeze hotărârile pe nevoile studenţilor, nu pe altfel de interese şi obiective. Dacă aş putea să schimb ceva în modul cum este organizat sistemul universitar, ar fi relaţia cu mediul privat. Ar trebui ca mediul privat să ofere studenţilor locuri de practică. Există foarte mulţi studenţi care după ce termină studiile se angajează în cu totul alt domeniu decât ceea ce au studiat. Cred că asta e prioritar pentru studenţi – locurile de muncă. În acest sens, tocmai au fost aprobate de către Ministerul Tineretului şi Sportului două proiecte: ASUBfest (care se va desfăşura în octombrie 2013) şi Cum să devin antreprenor? (includerea studenţilor pe piaţa muncii şi încurajarea acestora pentru deschiderea de startup-uri)

Claudiu Dobrinescu a fost timp de trei ani preşedinte ASUB, înaintea ta. Cum a fost trecerea?

A fost grea schimbarea pentru că vorbim de trei ani în care Claudiu a fost preşedinte, practic se putea asocia ASUB-ul cu el şi invers. A trebuit să trecem peste o cultură organizaţională şi un sistem deja format, cu care oamenii erau învăţaţi. Personal, nu a fost un pas atât de dificil pentru că noi suntem prieteni foarte buni şi ne ştim de când a devenit el preşedinte. Eu am făcut parte din consiliul director al ASUB din 2010, ştiam ce se întâmplă, ştiam într-o oarecare măsură ceea ce mă aşteaptă. Practic sunt cel mai vechi şi cu cea mai mare experienţă, ceea ce a contat mult. Au fost într-adevăr foarte multe obstacole peste care a trebuit să trec, dar am reuşit. După trei ani în care Claudiu a fost preşedinte, trecerea aceasta a fost atenuată de faptul că şi echipele asociaţiilor membre s-au schimbat de curând, ceea ce ne dă speranţa că putem forma o echipă nouă şi dornică să muncească. ASUB nu ar fi existat dacă nu ar fi existat asociaţiile membre. Tocmai de aceea este nevoie de o bună comunicare între acestea sub coordonarea ASUB.

La Gala Aniversară ASUB, Luis Lazarus, preşedintele fondator, a povestit despre Piaţa Universităţii, despre mişcarea studenţească. Cum s-a schimbat ea de la începuturile ASUB până în prezent?

De-a lungul timpului mi-au fost multe proiecte dragi, dar cel mai drag de până acum rămâne Gala. Anul acesta am sărbătorit 14 ani de proiecte, de reprezentare studenţească, de activităţi socio-culturale. Gala a reprezentat un pas important pentru descoperirea istoriei ASUB şi pentru consolidarea relaţiilor dintre asociaţiile membre. Luis Lazarus, fondatorul şi primul preşedinte ASUB, a fost alături de noi la eveniment, povestindu-ne experienţele primilor ani. În 1999 s-au pus bazele unui structuri în ceea ce priveşte viaţa studenţească: atunci studenţii au obţinut cele mai multe drepturi, de fapt ceea ce avem şi noi astăzi şi ceea ce ar trebui să păstrăm. Dacă vorbim din 1999 până acum, cel mai mult s-au schimbat nevoile studenţilor. Tocmai de aceea nu cred că s-ar mai revolta studenţii aşa cum au făcut-o în 1999. S-au încercat ieşiri în stradă pe Legea Educaţiei, Codul Studentului, dar nu s-a reuşit. Se pot face revolte doar la nivel mic, nu la nivelul de atunci. Ar trebui să existe un motiv foarte bine întemeiat, care să le afecteze viaţa de studenţi. Dacă aş avea un motiv întemeiat, da, aş face-o. Am spiritul acela revoluţionar. În perioada în care am avut gala s-a aprins acest spirit revoluţionar odată cu toate pozele şi filmuleţele din anii trecuţi. Mi-aş dori ca în octombrie – noiembrie să organizăm o dezbatere în care să invităm oamenii din viaţa studenţească din 1999. Mi-ar plăcea să-i aduc la aceeaşi masă să vorbească despre mişcarea studenţească pe Lazarus, Marian Munteanu, liderii de atunci, dar şi pe cei care au fost implicaţi. Studenţii ar putea conştientiza apartenenţa la ASUB, ceea ce a însemnat ASUB, ceea ce înseamnă, ce a făcut ASUB pentru studenţi.

Se poate vorbi în aceste condiţii despre o neimplicare a studenţilor?

Da. Nevoile şi cerinţele nu mai sunt aceleaşi, studenţii sunt interesaţi mai mult de job decât de facultate. Neimplicarea vine şi de la faptul că mulţi vin la facultate să obţină o hârtie şi atât; după aceea se întorc de unde au venit. Eu am fost altfel. Tot timpul mi-a plăcut să mă implic în activităţi, să descopăr lucruri noi, să cunosc oameni. La urma urmei ceea ce facem noi în asociaţiile studenţeşti cel mai mult este să ne întărim relaţia cu oamenii.

Ce sfaturi i-ai da unui student la început de drum?

L-aş îndemna să facă tot ceea ce îi place şi să fie implicat, pentru că doar atunci îţi dozezi toată capacitatea şi energia în acel sens. Chiar dacă eşti într-o asociaţie sau nu, dacă îţi doreşti cu adevărat poţi să reuşeşti. A face ceea ce îţi place nu este neapărat cheia succesului, dar dacă nu ai o cheie măcar eşti acolo, lângă lacăt. Dacă aş fi din nou anul I şi aş şti lucrurile pe care le ştiu acum, m-aş implica mult mai devreme în mediul asociativ pentru că practic asta e viaţa de student. Viaţa în asociaţii te ajută să te dezvolţi ca om: cunoşti foarte mulţi oameni, întâmpini multe probleme şi înveţi să le rezolvi, îţi faci mulţi prieteni şi până la urma reuşeşti să te simţi bine, să nu te simţi singur.

Ce îţi propui pentru viitor?

Îmi propun să fac mai multe proiecte pentru a creşte vizibilitatea ASUB-ului, îmi propun să continuăm să facem cât mai bine partea de reprezentare a studenţilor la nivel de universitate, îmi propun ca ASUB-ul să redevină o forţă cum a fost odată. Vreau să-mi duc la capăt mandatul de preşedinte şi, cel mai important, să rămână ceva în urma noastră. Pe viitor urmăresc să rămân aproape de asociaţiile studenţeşti chiar dacă o să mă angajez, chiar dacă o să plec. Dacă reuşesc să îmi fac treaba până la sfârşitul mandatului, iar lumea o să fie mulţumită, posibil să îmi doresc să continui. Aşa cum spunea şi Lazarus la Gală, chiar e ceva plăcut după 14 ani să vină şi să găsească acelaşi ASUB, să găsească oameni noi care fac treaba şi au reuşit să ducă tradiţia şi munca mai departe. Peste 14 ani mi-aş dori şi eu să vin la o gală aniversară ASUB şi să spun acelaşi lucru.

Cosmin Cîrciumaru este Preşedinte ASUB – Asociaţia Studenţilor din Universitatea Bucureşti. Absolvent al Facultăţii de Administraţie şi Afaceri, specializarea Administrarea Afacerilor din cadrul Universităţii din Bucureşti, şi-a continuat studiile la Masterul de Consultanţă în Afaceri în cadrul aceleiaşi facultăţi. Înainte să devină preşedinte ASUB a ocupat funcţia de preşedinte ASAA, iar în momentul de faţă ocupă şi funcţia de Director General USR.