Povestea logoului societatesicultura.ro

Povestea și evoluția logoului nostru, inspirat de pictura Argonautas a lui Lorenzo Costa. Eroii se îmbarcă pentru o mare călătorie simbolică.

Este de notorietate că limba elină şi imagistica civilizaţiei greceşti antice sunt profund simbolizante. Vechii greci plasau intelectul la nivelul unui nous, termen care, deşi tradus ca minte, raţiune, este intrinsec legat de simţul vederii. Nous este de fapt ochiul minţii care permite înţelegerea şi depăşirea limitelor cunoaşterii senzoriale. Prin acest ochi al minţii se doreşte şi filtrarea imaginii pe care o propunem drept logo al acestui proiect.

varianta martie 2011

Vom încerca în câteva cuvinte să justificăm alegerea, evidenţiind legătura dintre laitmotivul corabiei si tematica proiectului, aceea de societate și cultură.

Expediţia Argonauţilor în căutarea Lânii de Aur este primul periplu cunoscut în mitologia şi literatura Greciei antice. Semnificaţiile date acestui periplu au fost multiple: religioase (escatologice), economice, geografice, istorice (legate mai ales de colonizarea greacă şi de „civilizarea barbarilor”). Odysseia lui Homer îmbogăţeşte câmpul semantic al călătoriei pe mare, valorificând iscusinţa lui Odysseu în situaţii limită, precum şi convingerile familiale ale eroului. Acest motiv al corabiei este omniprezent în lumea antică, ceea ce l-a determinat pe Lucien Basch să alcătuiască un Muzeu imaginar al marinei antice (Musee imaginaire de la marine antique, Atena, 1987).

Alceu, poet liric grec (sec. VII a.Chr.), a preluat imaginea în discuţie şi a transpus-o în metafora statului-corabie. Conform lui Scheid şi Svenbro, logica acestei metafore trimite la problema coeziunii interne a unei societăţii „la exterior”, în sensul că ameninţarea externă obliga oamenii să se supună binelui comun.[1]

În peisajul imaginar al Renaşterii, perioadă căreia îi şi aparţine pictura Argonautas a lui Lorenzo Costa, pictură care stă la baza acestui logo, îşi face apariţia Corabia nebunilor. Compoziţiile literare referitoare la această corabie sunt împrumutate din vechiul ciclu al Argonauţilor – este moda compunerii acestor corabii, al căror echipaj de eroi imaginari, de modele etice sau de tipuri sociale se îmbarcă pentru o mare călătorie simbolică în care să dobândească, dacă nu avere, atunci măcar imaginea destinului sau a adevărului lor.[2] Asemenea corăbii ale nebunilor au existat şi dincolo de ficţiunea literară. Cei consideraţi alienaţi erau îmbarcaţi pentru a fi duşi departe de societate. Această procedură avea drept scop securitatea cetăţenilor. Întâlnim aşadar aceeaşi idee ca cea avansată în antichitatea greacă de Alceu, aceea a corabiei care vizează coeziunea internă faţă de pericolul extern, care în această perioadă a Renaşterii era reprezentat de celălălt, de cel care se plasa în afara normelor societăţii.

Putem conclude cu o afirmaţie a lui Michel Foucault conform căreia imaginea are vocaţia de a spune, de a transmite ceva consubstanţial limbajului, dar care printr-o multiplicare de sensuri se va îndepărta tot mai mult de limbaj şi de oricare ar putea fi identitatea superficială a temei.[3] Scopul fundamental al călătoriei pe mare în Antichitate şi nu numai era unul gnostic, iar ceea ce noi vă propunem este tocmai un periplu în trecut în scop de cunoaştere a societăţilor şi culturilor acelor timpuri. Avem convingerea că fiecare dintre participanţi va contribui la acea multiplicare de sensuri a imaginilor din şi despre trecut, observate cu ochiul minţii.

varianta mai 2013

varianta octombrie 2013

Mai multe articole despre povestea proiectului nostru.

[1] J. Scheid, J. Svenbro, Le métier de Zeus. Myth du tissage et du tissu dans le monde Greco-romain, Ed. Errance, Paris, 2003, p. 17.
[2] Michel Foucault, Istoria nebuniei în epoca clasică, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2005, p. 12.
[3] Ibidem, p. 21-22.

Mulţumim Ştefaniei Voicu (doctor în istorie, Facultatea de Istorie) pentru ideea logoului şi pentru articolul de mai sus şi lui Mihai Gavrilă (absolvent Facultatea de Istorie) pentru realizarea logoului.